Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii

In credintele poporului roman, ziua de 3 martie a fost sarbatoare traditionala a capului de primavara, crezandu-se ca se logodesc pasarile cerului si cele domestice. De la sarbatoarea simbolica a logodnei pasarilor cerului s-a extins tot simbolic si la oameni, devenind astfel o sarbatoare a erotismului si a logodnelor.

Faptura mitica care personifica logodna animalelor si prin extensiune a fetelor si baietilor este zanul “Dragobete”. Numele semnifica intruchiparea unei fapturi dragi, mitico-erotice. Dupa o legenda, Dragobete (Iova) era fiul Babei Dochia, infatisat adesea ca un tanar, voinic, frumos si bun, ce inspira fetelor si femeilor incredere si dragoste curata. El patrona petrecerile cu figura sa impunatoare.

 

La 24 februarie, ziua de Dragobete, gospodinele azvarleau  - pentru pasarile cerului - pe acoperisurile caselor boabe de miei, grau, orz, secara.

 

Tinerii si tinerile imbracati de sarbatoare se strangeau pe dealurile din preajma satului, in cete de varsta si sex. Fetele culegeau flori de primavara, ghiocei, iar baietii strangeau vreascuri pentru aprinderea focului, in jurul caruia faceau glume referitoare la simpatii si antipatiile dintre baieti si fete. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi, fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie. La pranz, coborau in goana spre sat, fiecare baiat alerga dupa partenera preferata si apoi o putea saruta in vazul tuturor. Fata care era prinsa si sarutata se considera logodita cu parteneul ei, pe un an, pentru a se urmari cat de constante sunt sentimentele lor. Aceasta coborare in goana a baietilor in urmarirea fetelor se numea in Podistul Mehedinti “zburatorire”

De ce nu gasim in sirul sarbatorilor noastre locul potrivit si Dragobetelui, imitand, in schimb, forma occidentala a aceleiasi sarbatori?

 

Un zambet, o privire, multe flori, raze de soare – DRAGOBETE.                                             

Lucretia Ionescu Buiciuc

Nota obtinuta:
7.8 (4 voturi)
3824 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Marți, 22 Februarie 2011

Etichete pentru acest articol:

obiceiuri-de-dragobete, iubire, dragoste


S-ar putea sa va intereseze si:

Cand spunem Egipt, ne gandim la Piramide, la Sfinx, Karnak si Luxor, Temple, mumii, [..]
citeste si comenteaza
Noaptea de Revelion are multe superstitii, toate menite sa ne aduca prosperitate si noroc [..]
citeste si comenteaza
Limba este aspectul social al limbajului, elementul esential al acestuia. Ea este formata [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Salonul auto international de la Detroit a avut loc in perioada 11 -24 ianuarie 2010. Mai putin [..]
citeste si comenteaza
Înainte să scriu rândurile care urmează, m-am întrebat despre care film ar fi mai potrivit să [..]
citeste si comenteaza
O femeie frumoasa mi-a zis odata ca barbatii sunt prosti. Si sunt prosti pentru ca ei vad o femeie [..]
citeste si comenteaza
In lume se sesizeaza ca lupta dintre materialisti si spiritualisti este din ce in ce mai [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate