Si daca zic "imi pare rau" …
Si da, am gresit din nou, dar sunt un simplu om, facut din carne si oase care atunci cand calca stramb incearca din rasputeri sa se scuze inventand fel si fel de pretexte, cautand vinovati in jur fara sa realizeze ca de fapt la el este problema. Pentru ca se grabeste, pentru ca viseaza in loc sa traiasca, pentru ca este credul, pentru ca vrea ca totul in jur sa fie doar armonie, pentru ca...
Si asa mai departe, fara scuze, dar cu regrete isi duce cruce in spate, la fiecare hop daca nu cade trebuie sa isi faca o julitura, care pe viitor ii va aminti ca nimic din viata lui pana acum nu a fost usor, ca nimic nu a fost intamplator.
Si daca zic „imi pare rau”, va trece? Se va uita mai usor fapta mea?
Cei batrani au lasat catre popor zicala „greseala recunoscuta este pe jumatate iertata”, dar atunci cand nu te poti ierta tu insati, cum sa astepti sa fii iertata de cei din jur?
Si da, am gresit inca odata si chiar daca incerc sa ma scuz in fata ta eu de fapt incerc sa ma autointeleg, nu ma plang, doar imi testez capacitatea de a ma pune inca o data in locul altcuiva, sa vad oare m-as putea ierta daca as mai gresi o data?
Nu suntem roboti care sa meargem drept la nesfarsit
Avem ratiune, dar uneori negam sa o folosim sau pur si simplu uitam de ea sau ne pierdem, sau cum vreti voi sa ziceti pentru ca fiecare suntem unici, suntem unicii razboinici care se pot lupta cu oricine numai cu ei singuri nu. Intelegem orice si pe oricine doar pe noi nu.
Si lasam ratiunea la o parte si ne ascultam inima, si iar gresim, dar gresim doar pentru ca ne luam repere mult prea fixe, pentru ca paiul din ochiul nostru mereu va fi acoperit de musca din farfuria vecinului. Nu exista o reteta de asa se face sau asa nu.
Doar riscuri de asumat si fapte care raman in spate si vorbesc de la sine.
Am gresit cumva si fata de tine? Sigur nu a fost cu intentie, dar totusi nu pot sa te inteleg de ce sa ma ierti? Iti place sa fii generos si bun sau sa ma ingenunchezi cu marinimia ta? Nici eu nu ma inteleg de ce te chinui din rasputeri sa o faci?
Asta m-am intrebat si eu ani de zile la rand si raspunsul a fost mult mai simplu decat m-as fi asteptat eu vreodata: iubirea!
Am inteles asta cand am indraznit sa ma uit in ochii tai fara sa incerc sa ma mai vad pe mine, am vrut sa vad exact ce transmit ei, si era doar sclipire, fericire ca ii vad pe ai mei, atunci am simtit iubire. Tu esti facut din iubire, tu stii sa ocrotesti, tu stii cum sa iubesti inclusiv cu privirea, cu fiecare atingere, cu fiecare zambet, tu esti dovada clara a acestui sentiment, sincer si neconditionat.
Si da am gresit, dar poate pentru simplu fapt ca acum te pretuiesc mai mult, o sa incerc, nu sa nu mai gresesc, ci pur si simplu sa fiu EU, sa nu ma mai ghidez dupa sabloane, sau asa zise legi omenesti scrise.
Si daca zic „imi pare rau” dupa ce auzi un te iubesc, sa nu ma crezi. Iubeste-ma mai mult ca azi si mai putin ca maine, invata-ma sa merg sprijinindu-ma doar de iubire, invata-ma sa fiu demna de iubire.
P.S „ Azi eu te iubesc mai mult ca ieri, dar maine este o noua zi, doar pentru iubire”
Ramona Lita
Postat de: FemeiaStie Marți, 06 Decembrie 2011
ganduri, iubire pierduta
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Transformarea pielii cu retinal: ingredientul de 10 ori mai puternic decat retinolul
- Top 5 motive pentru care anvelopele de vara Barum sunt o alegere excelenta
- Cum sa-ti rambursezi creditul mai rapid: strategii eficiente
- Ce sa porti la o conferinta de afaceri: idei de tinute office chic
- Costul fatetelor dentare: cum poti sa iti planifici financiar pentru un zambet perfect?
