Recenzie carte: Cum sa uiti o femeie, de Dan Lungu
Marturisesc cu sinceritate ca atunci cand ma decid sa-mi cumpar o carte recurg la unul din urmatoarele obiceiuri: fie cunosc autorul si-i urmaresc noile aparitii literare, fie gasesc o carte expusa si imi atrage atentia prin coperta si titlul ei. In cazul de fata, intocmai asa s-a petrecut.
De Dan Lungu auzisem atunci pentru prima data. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, Dan Lungu este distins cu numeroase premii literare si este unul dintre cei mai apreciati si tradusi scriitori romani din noua generatie. Cartile sale au fost traduse in limbi precum franceza, germana, italiana sau spaniola. Dar sa revenim la cartea despre care am ales sa va vorbesc, astazi. La o prima vedere, “Cum sa uiti o femeie” pare o poveste interesant de descoperit, iar coperta ne infatiseaza o prezenta feminina misterioasa, care are acel ceva ce te intriga. In minte, iti incoltesc tot felul de intrebari: A parasit pe cineva, daca da, atunci pe cine? Care au fost motivele pentru care ea a plecat sau de ce este o fiinta atat de greu de uitat? Asadar, titlul cartii este unul bine ales. Iti capteaza interesul si te face sa o cumperi.
Poate multi dintre cei care si-au cumparat cartea lui Dan Lungu se gandeau la ea ca la un retetar care sa te invete cum sa treci peste o despartire. Ei bine, nu avem in fata un manual de psihologie, ci un roman de dragoste scris intr-o maniera realista. Cartea se remarca prin actualitate si originalitate. Nu ne este greu sa ne regasim in paginile ei. Actiunea se petrece la bloc, Andi fiind un tanar care incearca sa-si gaseasca locul ca ziarist, locuieste cu chirie si se amuza pe seama certurilor vecinilor de deasupra. Limbajul folosit este unul accesibil si este presarat adeseori cu un ton sarcastic si cu mult umor. Aproape imediat dupa ce am inceput lectura, aflam care este subiectul central. Biletul de adio pe care Marga i-l lasa lui Andi ne surprinde si pe noi, cititorii: “Draga Andi, am plecat. Te rog sa ma ierti! Candva o sa intelegi. Marga.”
Adio si ramai cu bine
Asadar, nu avem de-a face cu o despartire, cum poate ne-am fi gandit, ci de o ruptura a relatiei prin disparitie. Pur si simplu, iubita jurnalistului Andi pleaca, lasand in urma sa un bilet cu un mesaj ambiguu. “Candva o sa intelegi”. Si mintea protagonistului exact asta incearca sa desluseasca. Sa descopere itele misterioase si mecanismele de gandire care au impins-o pe prietena lui, Marga, sa il abandoneze brusc dupa un an si jumatate de relatie. Pe masura ce citim, aflam ca atat Marga, cat si Andi sunt jurnalisti in cadrul aceluiasi ziar local. Ea e pe monden, iar el pe investigatii. Ne sunt prezentate secvente din relatia celor doi si diferentele dintre ei de care tanarul ziarist devine tot mai constient. Andi a cunoscut-o pe Marga la cheful unei cunostinte si au ajuns sa fie impreuna intr-un mod bizar. Initial, Andi crede ca disparitia Margai este doar un moft de-al ei, un mod de a-l testa, cum o mai facuse si-n trecut. Cu timpul, el realizeaza ca “Marga a disparut asa cum venise: pe neasteptate” si ca modul abrupt in care s-au cunoscut fusese un avertisment pentru el.
Rand pe rand, prozatorul Dan Lungu ne prezinta toate etapele prin care trece Andi, cel deceptionat in dragoste: refuzul de a crede, stari de indignare, plasmuirea unei explicatii de domeniul absurdului, speranta unei reveniri si a unei impacari, iar intr-un final resemnarea. Aveti, mai jos, cateva citate reprezentative starilor lui Andi:
“Marga avea ocazia sa realizeze cat de placuta era relatia noastra si, de asemenea, sa-i para rau pentru farsa ei de doi bani. Ea imi va spune ca a prins-o noaptea la o prietena si eu voi zambi blajin si plin de intelegere.”
“Deranjat la culme am fost abia dupa disparitia ei imprevizibila, cand priveam toate faptele de pana atunci printr-o lentil rautacioasa si le interpretam veninos.”
“A urmat un interval al uitarii fortate, in care hotarasem sa las naibii toata povestea Margai si sa ma comport ca si cum n-ar fi fost.”
O perioada lunga: “Am ramas cu o singura intrebare de ce a disparut subit, fara a fi discutat in prealabil? Biletelul nu-l puneam la socoteala.”
“Modul cum disparuse era naucitor. Ca si cum intre doi oameni nu pot exista explicatii. Ca si cum ar fi inutile.”
“Sentimentul este ca participi la un joc ale carui reguli sunt mereu in schimbare… E ciudat cum un incident la care cumva ma asteptam a putut starni efecte atat de puternice – si asta nu doar in prezent, ci si spre trecut. Iar mai ciudat e ca nu faptul in sine, ca a plecat, e la originea mutatiilor din mintea mea, ci maniera in care a facut-o; diferenta dintre a plecat si a disparut.”
“cam la o luna de la disparitia Margai – am hotarat ca e o naivitate s-o mai astept sa se intoarca.”
“Dar realizez ca intrebarea mea viza mai mult decat simpla evaporare a Margai. Depasisem cumva consecintele psihologice immediate ale intamplarii si ma intrebam, de fapt, cum e posibil ca doi oameni sa rupa brusc o relatie ca si cum unul dintre ei ar fi murit.”
“….aveam sa incep s-o uit cu adevarat pe Marga.”
Structurat in 40 de capitole, fara a fi si denumite, romanul de fata are doua mari teme: iubirea si religia. Desigur, un mare spatiu din carte, autorul il aloca povestii de iubire din Andi si Marga, dar exista si o alta tema, religia. “Relatia cu o femeie te izoleaza pe nesimtite.”, dupa cum insasi Andi o recunoaste, astfel incat el ajunge sa lege o prietenie nefireasca pentru el sau careia nu i-ar fi dat sanse. Astfel, ne este prezentata relatia de prietenie dintre Andi si Set, un prezbiter neoprotestant care-l si gazduieste de altfel o perioada. Andi patrunde in comunitatea neoprotestanta din perspectiva muncii sale de jurnalist pentru a realiza un material. Desi ii vede ca pe niste ciudati si nu este tocmai cea mai credincioasa persoana, ziaristul reuseste sa se imprieteneasca cu ei si sa-i accepte asa cum sunt. Absolut delicioase sunt si paginile deloc putine in care ne este prezentata redactia din care face parte Andi. Confesiunile sale ca ziarist de investigatii ofera prilejul cititorului sa descopere din dedesubturile muncii de jurnalist.
Cu un final deschis, “Cum sa uiti o femeie” se citeste usor si iti intrece asteptarile pe care le-ai avut inca din titlu. Abia astept sa o cunosc pe “Fetita care se juca de-a Dumnezeu”, urmatoarea achizitie de Dan Lungu.
Un articol de: Andreea Samoila
Postat de: Andreea-Samoila Luni, 24 Noiembrie 2014
roman de dragoste, Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, recenzie carte, top carti 2014, proza realista
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
- Top 5 cauze ale problemelor renale la caini si cum pot fi prevenite prin controale regulate?
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
