Klara si Soarele, romanul lui Kazuo Ishiguro

adv-literatura-japoneza

De aproximativ doi ani imi descopar constant pasiunea pentru literatura japoneza.

De ce literatura japoneza?

Simplu. Nevoia de a regasi bucuria lecturii, dincolo de inflatia de dezvoltare personala, coaching si asa mai departe. Literatura japoneza m-a cucerit prin simplitate si lipsa nevoii de a impresiona. Sinceritatea si autenticitatea povestilor fac din lectura japoneza…o intoarcere la bucuria copilariei, cand lucrurile erau oneste si incarcate de sens.

Va recomand, pentru momentele cand vreti sa va relaxati regasindu-va bucuria simplitatii, sa alegeti o carte din literatura japoneza.

Cateva titluri care m-au impresionat si pe care vi le recomand: Viata mea in libraria Morisaki, Fotograful amintirilor pierdute, Tumultul valurilor, Inotand cu elefantul, in brate cu pisica, Povestiri de tinut in palma, Ea si pisica ei, Indragostitii de la miezul noptii, Pasta de fasole rosie, iar lista poate continua.

 

Ma voi opri acum la ultima lectura parcursa: Klara si Soarele, romanul lui Kazuo Ishiguro

Diferita de tot ce citisem pana acum din literatura japoneza, Klara si Soarele, romanul lui Kazuo Ishiguro a fost o calatorie minunata, devenita cu totul altceva decat ne lasa sa credem ca va fi in primele pagini.

 

Intr-o societate distopica din Japonia viitorului, intr-o lume in care dezumanizarea ne pandeste la fiecare pas, plina de povesti/ teorii in care inteligenta artificiala scapa de sub control si ne domina, autorul aduce o perspectiva solara in care "robotul" nu doar ca respecta omul, recunoscandu-l ca superior, ci se si sacrifica, emotionant descris cum, pentru a salva nu omenirea, ci mai ales ceea ce are ea cel mai de pret - omul.

Descoperim, intr-o poveste plina de duiosie, cum AI nu este buna sau rea in sine, cat utila, si ca de noi depinde ce ii permitem sa faca, dar mai ales, observam parcursul unui robot pe care autorul il umanizeaza pana la limita confuziei cu modelul uman, astfel incat ajungi sa te intrebi care dintre cele doua modele este mai uman, mai empatic.

 

O poveste despre iubire autentica, loialitate, sacrificiu si diverse perspective ale omului asupra inteligentei artificiale - care spun, de fapt, mai multe despre noi decat despre ea.

Nimic din ce v-am spus nu poate vinde si anula bucuria lecturii si a descoperirii unei povesti care ne pune sub semnul intrebarii umanitatea, ci nu utilitatea intr-o lume in care AI castiga teren.

Foto: pexels.com

Nota obtinuta:
10 (3 voturi)
337 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Sorina-Corneanu Vineri, 23 August 2024

Etichete pentru acest articol:


S-ar putea sa va intereseze si:

Folosita de un cabinet parizian de psihoterapie ca tratament, "Eleganta [..]
citeste si comenteaza
Cand vine primavara, chiar daca doar in teorie, pentru ca vremea rece inca isi pune [..]
citeste si comenteaza
Romanul „Slowroom” al Mariei Folea, aparut in 2013 la editura Herg Benet si [..]
citeste si comenteaza
„O poveste de iubire neobisnuita si deosebit de miscatoare” (Guardian). Kevin Brooks [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Spiritualitatea este un termen greu de definit, insa mai usor de simtit, pentru ca ne inconjoara si [..]
citeste si comenteaza
Nu mai este un secret ca apa este extrem de importanta in viata noastra, iar noi...nu prea profitam [..]
citeste si comenteaza
Unii oameni cred cu tarie ca banii cumpara totul. In felul acesta, dupa ce si-au cumparat case, [..]
citeste si comenteaza
Multe femei viseaza la fascinatia de a fi mame de gemeni. Cele mai multe dintre ele se bazeaza [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate