Despre boala Parkinson. Varul meu din Anglia
Asa cum multi dintre dumneavoastra banuiti, nu am nicio ruda in Marea Britanie, dar fiindca redactia FemeiaStie.ro mi-a permis si fiindca si eu sunt afectat va voi scrie cate ceva despre afectiunea, cu nume englezesc, despre boala Parkinson.
Pentru o mai buna intelegere a acestei maladii haideti sa vedem ce ne spun specialistii despre aceasta boala. Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. Intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremur si instabilitate posturala. Tulburarile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea intre 50 si 70 ani; varsta medie de aparitie a bolii este de 57 ani. La inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. In momentul manifestarii primelor simptome, se crede ca intre 60% si 80% din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt deja distruse. Boala lui Parkinson este de origine necunoscuta, mecanismul bolii consta intr-o degenerescenta a celulelor nervoase ale unui nucleu cenusiu central (substanta cenusie situata in interiorul encefalului) numit locus niger si conduce la o insuficienta a secretiei de dopamina (neurotransmitator).
Care sunt cauzele aparitiei bolii? Care sunt primele semne ale bolii?
Boala se instaleaza in jurul varstei de 55 de ani, fara o cauza precisa, cu o evolutie treptata sau uneori sub influenta unui factor de stres (interventie chirurgicala, soc afectiv).
Primul semn este adesea o micrografie (scrierea cu litere foarte mici). Cand boala este instalata ea se caracterizeaza printr-un sindrom extrapiramidal (sindromul parkinsonian) compus 3 tipuri de semne: o tremuratura atunci cand subiectul este in repaus; o akinezie (rarirea si incetinirea miscarilor); o hipertonie plastica (cresterea tonusului muscular); unul din cele 3 semne avand un caracter dominant. Alte semne ce insotesc aceasta boala sunt o exagerare a reflexelor si o disartrie (tulburare a vorbirii) care da vocii un ton monocord; fata este inexpresiva (amimie), contrastand cu privirea care ramane prezenta si vie.
Tratamentul medicamentos consta in administrarea de levodopa (sau L-dopa), substanta care, absorbita, se transforma in dopamina si este eficace indeosebi in formele in care predomina lentoarea miscarilor si redoarea musculara. Alte medicamente antiparkinsoniene sunt agonistele dopaminergice (actionand ca dopamina), ca bromeriptina si piribedilul si anticolinergicele. Kinezilerapia este fundamentala impotriva akineziei si rigiditatii. Chirurgia cu stereotaxie (reperarea radiologica in trei dimensiuni a structurilor nervoase) este rezervata anumitor forme de tremuraturi rebele la orice fel de medicamente.
Din experienta personala. Sunt nevoit sa recunosc faptul ca si eu m-am incapatanat sa dau statisticile peste cap si-am facut Parkinson de la 43 de ani, dar vorba aceea ”Boala nu te intreaba cati ani ai!”, drept dovada ca am cunoscut adolescenti (18-19 ani), care sufereau de aceasta boala. Asa ca eu sper ca stiinta va evolua si ca odata cu Brexit-ul varul meu din Anglia va pleca. Totodata, nadajduiesc ca unchiul meu din Germania (Alzheimer) sa nu decida sa se mute si el la mine.
Postat de: Robert-Codescu Marți, 31 Octombrie 2017
despre parkinson, despre alzheimer
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai elegante ceasuri de dama in 2025: modele care cuceresc scena fashion
- Contraindicatiile RMN: cand si de ce nu este indicat
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
