Vis-à-vis de societatea umana
Societatea umana isi gaseste intelegerea si prin cheia oglindirii ei in societatea animala, asa cum aristotelicul “zoon politikon” a influentat abordarea omului. Organizarea umana are proiectie animala, nu in sensul salbatic, ci in cel functionalist. De aceea, observarea nu doar a grupurilor umane, dar si a celor de animale, ofera informatii corecte incepand de la modul de apropiere in grupuri, organizarea ierarhica, delegarea autoritatii supreme, atribuirea responsabilitatilor.
Precum membrul unui grup de animale, omul este dependent de comunitate. In plus fata de animal, el este constient de binele personal si de faptul ca are o contributie si la cel societal.
Aceasta cota-parte incepe sa fie detinuta, cu obligatiile aferente, inca din contextul familial. Interesant este cum devine o datorie sociala respectata, deoarece in sanul familiei, unde se produc concesii, in virtutea unor realtii construite pe principii afective, tendinta poate fi instabila. Si animalele, referinta noastra, arata ca, odata desprins de mama, individul urmeaza natura instrinseca de a supravietui – se integreaza in societate din interes … personal. Cota-parte la cel social ii este creata si coordonata de catre institutii.
Aici, vorbim despre continuitatea unei societati.
Pentru aparitia unei societati, societatea animala este indicata spre observare. Chiar daca animalele nu au ratiune si nici nu isi supraordoneaza institutii cu autoritate, acestea isi coordoneaza actiunile in directia organizarii si instituie conducatorul de grup cedandu-i pozitia insa, spre deosebire de oameni, care deleaga liderul prin vot. In definitiv, scopul este identic, iar caile produc aceleasi efecte – organizeaza. De ce sa nu consideram animalele un model in evaluarea comportamentului social ?
Cainele meu demonstreaza ca insusirea de noi comportamente este posibila pentru cei care formeaza un grup. Acestia isi transmit reciproc sau preiau inconstient initiative, reactii, atitudini pana la uniformizare, formand tipul de grup.
Spre exemplu, cainele meu a devenit parte din familie, cu tot ce presupune ea, adica exact acea mutualitate, prin mimesis. Si-a schimbat comportamentul vis -a- vis de cerere, recunostinta - acte primare pe care el le realizeaza, dar esentiale intr-o buna socializare. Armonizarea l-a domolit. Era seful la inceput, unul de haita : ne domina si ne directiona cat sa-i dam sa manance ; il mangaiam, dar latra autoritar dupa ceva timp – instala autoritatea si in relatia afectiva si ma concura la momentul afectiv ; voia sa fie prioritar. Iubindu-l, explicandu-i, cu restictionari uneori, acum este membrul familiei si, din modul de adresare, a inteles ca are statut de copil. Accepta sa fie mangaiat pe cap, si-a temperat instinctul de lupta si are ritualuri de politete dimineata. Privirea critica este imblanzita, cea dominatoare functioneaza doar cu strainii si a invatat sa se uite admirativ.
Si totusi, chiar daca acum socializeaza dezinteresat si stie ca are drepturile lui – inainte facea pacte (raspundea la comenzi numai daca ii ofereai ceea ce dorea), trocuri pentru mancare si chiar pentru afectiune sau un joc fair-play (folosea jucaria ca amenintare ca nu mai o dadea daca nu il lasai sa o castige) - in continuare, instinctul de conservare ii spune sa ceara hrana intr-un mod insistent si sa aiba reactii puternice atunci cand ceva il contrazice.
In cazul fiecarui caine, dincolo de dresaj, intervine si latura lui sociala, care difera in dezvoltare de la rasa la rasa – unele sunt axate pe relationarea ludica, altele, mai avansate, sunt sociabile din dorinta de a comunica cu stapanul sau cu alti caini, insa sociabilitatea se dezvolta prin convietuirea cu omul.
Individul poate fi privit in aceasta oglinda. Pana la integrarea completa intr-un grup, am spune ca se manifesta non-social. In realitate, el nu a dobandit inca coordonatele grupului. Un individ nu poate fi considerat integrat numai pe baza unor criterii de asemanare cu grupul. Numai in timp, el va deprinde tipul de grup si il va si influenta prin prezenta sa cu rezultatul colectiv al unei noi configuratii si identitati de grup.
Un articol de: Cassandra Petrescu
Postat de: Redactor-Colaborator Vineri, 19 August 2016
societate
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
- Beneficiile otetului de mere: utilizari in bucatarie si sanatate
- Secretele unei petreceri reusite: 5 reguli de care sa tii cont
- Tipuri de saltele pentru anumite categorii de oameni si/sau obiceiuri de dormit
- Sanatatea cerebrala: care sunt investigatiile care ajuta in evaluarea acesteia?
