O singura zi inchinata Iubirii?

Wow, o zi inchinata dragostei? Mama-mia, dar de ce nu? Sau de ce nu o luna? Sau de ce nu tot anul? De ce nu am fi tot timpul indragostiti?

Facand exceptie de imprumuturile facute nu tocmai intr-un mod stralucit, pentru ca lipseste acel fundament psihologic ce a determinat sarbatoarea...

Am putea totusi invata ceva de aici!?

Referitor la sarbatoare/i, renuntam in mod ciudat la ale noastre celebrari ca si cand prin fondul nostru mental si constitutiv am fi la fel ca americanii sau ca fata de cine ar mai fi inventat "Valentine's day". Referirea la sfantul cu acest nume daca nu ar parea saraca, este din ce in ce mai ilara sau mai rau - fara de sens.


Pro sau contra acestei celebrari?

Intamplator sau nu priveam de curand acest film. Acolo, ca si pe la stirile noastre.ro, reportajele despre aceasta zi incepeau de la cate un interviu al vreunui barbat, despre faptul intamplarii unui cadou... Privind apoi cu un prieten stirile noastre ce prevesteau aceasta zi 'mare', el a cuvantat prin simplitatea ce-l caracterizeaza (caci nu de alta, chiar isi iubeste sotia si familia): "tot numai barbatii trebuie sa faca cadouri si de aceasta zi?" am raspuns "da, ca si cand numai partea barbateasca trebuie sa fie indragostita mereu..." . Nu stiu daca m-ar fi lovit vreun misoginism tarziu sau prematur (ar fi si culmea la o asa varsta sa ma schimb), insa, la aceasta se rezuma tot?

Dupa cum vad atat la americani, cat si la noi romanii, pentru ca am importat sarbatoarea, totul se rezuma la un cadou, din pacate, apoi putand lejer sa te duci la sotie sau la amant, dupa caz, depinzand de prioritati...pentru ca, am vazut si femei care fac intr-adevar cadou iubitului/ sotului in aceasta sarbatoare. Insa, per-general exista indemnarea ca numai barbatii sa faca cat mai multe ofertari in aceasta zi, de Ziua Femeii, de Martisor si ma gandesc ca aici exista un subterfugiu al inselaciunilor, caci femeia ce a primit un "nimic" de acum sta linistita, nu? Nu mai este iscoditoare, nu mai este susceptibila si asa mai departe. Motivatia imprumutului tind sa cred ca a fost doar de ordin mercantilist, sclipiciul nimicurilor oferite fiind parca tot ceea ce ne lipsea noua, romanilor, care avem atatea traditii frumoase si povesti despre "Dragobete", sarbatoare ce poate influenta la o iubire autentica, dar nu 'navalnica' si nu pe toate femeile la un loc dupa cum isi doresc unii mari 'cuceritori' (a se vedea aceste note ale doamnei Carbune ce a studiat in amanuntime problema, iar datorita talentului analitic si literar al dansei a influentat si alte opere, ca doar nu degeaba este membra L.S.R.!)


Cu toate ca, in acest film sunt oameni cu adevarat indragostiti, pe parcurs li se schimba entuziasmul datorita realitatilor ce cuprind vietile partenerilor. In acest sens as aminti ca aceasta sarbatoare nu este una a visatorilor, ci strict a acelora care isi implinesc visele, pentru ca realitatea este bazata pe realizarea viselor!

Intrebari, intrebari, insa doar pentru o zi? Da, numai ca ma intreb incepand dis-de dimineata,  in fiecare dimineata continuand, ce face sa fie atat de complicat pe cand este atat de simplu? Iata: iubesti, esti indragostit, muncesti toata viata pentru a ta dragustete si mori cu a ta iubire in cap si in brate! Intocmai, la moartea unui om nu se poate sarbatori dragostea? Desigur, daca tot ce a facut a fost sa iubeasca sticla/ele nu ai cum...nimic nu-ti sugereaza sa te gandesti la iubire, mai ales daca in acele momente a si fost cel mai curajos om de pe terra, invingand cel mai mare dusman din cel mai mare razboi al omenirii - femeia! Apoi, normal ca daca nu ai amintiri prea placute, platesti o bocitoare sa faca circul si mai mare...


Am fost impresionat de mentalitatea irlandeza, conform careia, la moartea unui om canta si danseaza iubirea aceluia decedat, pastrandu-se amintirea si fiinta acestuia inca vie. Sunt fiinte care ne iubesc chiar si de dupa moartea lor sau, chiar si de la distanta milometrica inmiita! Aceasta fiinta poate fi o pisica sau un caine ce sta la poarta asteptand stapanul chiar si atunci cand casa este goala de prea multa vreme... sta acolo indurand foamea, frigul...

Impresionanta este mentalitatea asta cainesca (am un exemplu, Faster, cainele meu rottweiler, ce l-am lasat la casa fratelui, chiar daca stie drumul pana la mine, fiind nu mai mult de vreun kilometru distanta, el sta acolo si asteapta) daca ar fi s-o numim asa. Si chiar are legatura cu iubirea, pentru ca noi numim asa toate lucrurile ce sunt prea usoare si facile, doar pentru ca au o unda de stralucire pe dinafara. In ciuda acestui fapt, in ziua de azi o mentalitate analitica si lipsita de orice simt mercantil, dar nu neaparat rece intocmai de aceea este privita cu retinere si ajunge astfel sa fie cat mai stranie datorita imposibilitatii de a fi inteleasa.


Ce aspecte ale vietii ar cuprinde indragostirea?

Toate, as spune. Legatura acestui subiect gri cu iubirea este foarte simpla. O maxima celebra permanentizata de la filozofi spunea ca: omul inca de la nastere simte durerea si incepe viata tipand "Aaa...', apoi la tinerete simte mai multe si se indragosteste, cumva vibrand apoi in unda suferintei spune "AAa-mooorr!!". Amorul fiind dureros mai ales daca nu-i poate fi impartasita dragostea de catre cel iubit, dagostea persoanei indragostite echivaland cu un tanguit prelung "mooorr!". Printr-o dragoste adevarata le simtim pe toate. Uneori, poate ca este suficient numai sa treci pe langa o persoana necunoscuta, ca prin vitraliile iubirii tale sa-i vezi toata viata ca pe un film ultramodern.

Dar, aceasta se intampla in persoanele ce iubesc si sunt indragostite de tot si de toate, nu numai de un om. Astfel de persoane nici nu sunt intelese total, mai ales in aceste zile in care daca esti generos si altruist pari un mare fraier. Cu toate astea, oamenii indragostiti vesnic sunt si cei mai mari artisti, cei mai mari poeti. Autorii autohtoni, intelegand foarte bine mentalitatea autohtona, dar vazand si frumusetea acesteia mai mereu au asociat iubirea cu viata in toate ciclurile ei: nasterea, cursul vietii si moartea; toate fiind infatisate inconjurate de o aura a dragostei noastre romanesti de gen simpla, dar puternica si nestramutata. Culmea este, ca aceasta dragoste a fost tot timpul in istorie ca un atu al celei mai de jos paturi sociale - a taranimii (George Cosbuc, Octavian Goga si multi altii)! Celelalte paturi sociale fiind, dupa mari autori si dupa cele mai sigure dovezi istorice, niste venetici care au infectat mentalitatea autentica romaneasca cu tot felul rele (vezi "Psihologia Poporului Roman" de D. Draghicescu).


Indragostirea. in fapt. este starea de inceput a iubirii (iata diferentele intre iubire si indragostire), insa reprezenta si avantarea iubirii ce se poate mentine la cote maxime pentru mult timp. Aceasta tine mai mult de o capacitate umana si de atitudine, decat numai de o posibilitate indoielnica, insa tot am teoretizat (in zadar?) aceasta.


Ce inseamna in fond sa fi indragostit?

A fi vesnic indragostit este atunci cand iti raspunde din interior o vibratie prelunga dintr-un mozaic interior frumos numai la simpla citire a acestor cuvinte. Este o capacitate a inimii tale de a vibra si de a bate la cote mai inalte decat doar 70 de batai pe minut. Prin sport intr-adevar ca se poate ajunge la de trei ori forta normala a inimii, insa iubirea tine de antrenamentul perceptiei si a atentiei fata de lucrurile si faptele din jur, la ceea ce poate exercita o unda de iubire inimii si gandirii. A fi vesnic indragostit inseamna a te bucura atunci cand vezi un copil, un zambet chiar si a unui bade ce nu pare prea frumos dupa niste standarde moderne, inseamna a vedea frumusetea acolo unde n-o vede nimeni, a respira profund aerul rece, cat si pe cel cald, a fi tot timpul in actiune, a avea mintea concentrata intr-un calm profund, a nu te enerva de orice incident nenormal de altfel, dar a rezolva pe cat posibil orice problema atunci cand a aparut, pentru a nu te tot corupe de a te gandi la ceea ce inalta fiinta ta spre un nivel pozitiv.


A fi vesnic indragostit presupune a observa de la zi la zi diferenta de crestere a unei flori pe care o placi, care de altfel nici n-ar creste atat de repede daca nu ar fi iubirea ta ce-i mai adreseaza cate o vorba de politete: "Sarut-mana floare, iti multumesc ca esti atat de frumoasa si pentru ca ma bucuri de la o zi la alta tot mai mult!". A fi indragostit presupune a fi in adoratie fata de persoana pe care o iubesti si care te bucura numai cand o vezi presupune respectul si mai ales responsabilitatea fata de fiinta ce ne-a binecuvantat cu splendorile sale in viata.  Include astfel imaginea iubitei in capul indragostitului, adauga-i reprezentarea glasului adoratei ce pare ca o aude si la departare pe marginea unui val aiurea in lume, plus c-o vede aiurea cu gesturile-i ce-i plac lui, stimuleaza-i apoi memoria cu o vorba doar si vei vedea ca rezultat o poveste intreaga; poveste de inima ce vibreaza ca un motor de o marime nu prea mare, numai de vreo trei etaje minim...


A fi vesnic indragostit este doar o natura fireasca ce vine ca o manusa unor oameni ce pot sa iubeasca neconditionat, sincer, nepartinitor, chiar daca simplu, deoarece adesea 'a iubi" tine de vointa, de impunerea personala de a mentine propria fiinta in standardele vegherii permanente, prin care nu se doreste a trece cu vederea vreo eventuala bucurie. Inseamna vointa de a cuceri noi posibilitati si de a invinge redute angoasante ale personalitati, a descoperi astfel parcele neexplorate ale inimii, cat si ale mintii proprii. Inseamna impingerea limitelor pe care le cunosti tu insati si a te lasa libera sa invingi altele noi, deoarece iubirea nu este doar indragosteala unor momente. Adesea mai este si observarea stricta a tuturor gandurilor ce trec prin minte, acordand o atentie deosebita acelora pozitive. Indragostirea mai inseamna analiza afectelor, atitudinilor si manifestarilor de tot felul prin care ne exprimam (sau nu) dragostea fata de cel de langa noi, iar aceasta insemnand o activitate pentru intreaga viata nu numai pentru o zi, caci nici nu s-ar simti astfel... Indragostirea permanenta este o activitate de grija perpetua ce se intampla strict in standardele responsabilitati, ori tot la fel, daca s-ar intampla doar intr-o zi...nici n-ai fi constient de aceasta.


Iubirea este o dimensiune a daruirii prin care nu astepti nicio recompensa!

Esti indragostit, totusi? Si cum de faci numai un cadou? Numai intr-o singura zi? Cu riscul de a fi sec, nu ma pot opri sa nu ma intreb de ce nu mai este dragostea ceea ce trebuie?

Dar imi mai revin si-mi amintesc de un fapt.  Un copil nu prea mare, prescolar fiind, avand destule exemple de manifestare a dragostei inca din familie, de s-ar spune ca ar putea copia, fiind perioada propice imitatiei. Intr-o zi, pe cand tatal sau nu se afla acasa (si deci posibil nu era nimeni in casa pentru a oferi un suport solid), abia venit acasa, mama sa il pune sa manance. Insa, observa ceva diferit la comportamentul mamei, nu mai avea acea bucurie spontana si nu-l mai iscodea cum a fost la gradinita. Curios a fost cum s-a ridicat de la masa si chiar daca nu ajungea la umarul mamei sale asa ca tatal sau, avea totusi posibilitatea de a o trage de sort din chiuveta in care era bagata, unde preocupata spala niste vase, si incepe de a o ruga sa se aseze pe un scaun. Mama, atunci facuta un pachet de uimire, se aseaza la masa foarte curioasa ce va urma. Dupa acest episod in care copilasul si-a asezat fiinta cea mai importanta pe lume pentru el pe un scaun, se urca si el pe unul apropiat de ea, chiar daca abia se vedea acolo. Apoi, stand pe un scaun mai mare decat el, se intinde catre ea si incepe sa-i mangaie ei obrazul, zicandu-i: "De ce esti suparata mami? Nu are rost... Totul va fi bine, draga mea!"... Pff, sa fie in cauza responsabil de asa gest doar 'complexul lui Oedip'? Ma indoiesc!

Nota obtinuta:
9.8 (9 voturi)
2574 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Valerian-Mihoc Vineri, 14 Februarie 2014

Etichete pentru acest articol:

despre dragoste, iubire, ce inseamna dragostea


S-ar putea sa va intereseze si:

Cand trece pe langa tine un tip bezmetic, irational sau chiar ridicol iti spui in sinea [..]
citeste si comenteaza
Traim intr-o lume atat de diferita de cea a parintilor, a bunicilor, a strabunicilor [..]
citeste si comenteaza
Lipsa bucuriei, a entuziasmului, refuzul oricarei forme de comunicare- inclusiv a celei [..]
citeste si comenteaza
In ziua de azi este greu sa gasim un cuplu de care sa fim siguri ca doar moartea ii va [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Cu eternitatea in micutul ei sufletel, Intr-u deplinatatea ca-s fi mai maricel? [..]
citeste si comenteaza
Ecoul ce parca-l aud de prima data, Isi are imaginea atat de preacurata.. [..]
citeste si comenteaza
S-ar spune ca in aceste vremuri exista o conspiratie a societatii actuale, care, in ciuda anumitor [..]
citeste si comenteaza
asa doar ca o apa lina, Ca inima de tine se anina, [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate