Uneori, oamenii nu sunt ceea ce par a fi
Aseara, baiatul meu se juca, in fata portii, cu mingea. A iesit si copilul vecinului, dornic de joaca.
S-au jucat o vreme, dupa care Andrei vine repede in casa si imi spune: „Maaama, am scapat mingea in curtea vecinului Botez!”
„Nu-i nimic”, ii spun. Maine dimineata vorbesc cu el si il rog sa ne dea mingea, inapoi”.
„Da, dar...stii... si prietenul meu a adus mingea lui, pe care a dat-o, si el, in curtea vecinului Botez. Iar dl Botez a iesit, s-a dus la poarta prietenului meu si i-a spus mamei lui ca va chema Politia, daca mai scapam mingea in curtea lui. Ce sa facem, mama? Unde sa ne jucam?”
„Duceti-va mai incolo, spre capatul strazii. Acolo va puteti juca, in liniste”, zic eu, bodoganindu-i in gand pe cei care nu au mai pastrat terenurile de sport de altadata, cand eram si eu copil, unde te puteai juca in nestire, fara frica de a ti se confisca mingea, ori paletele, ori fluturasii scapati peste gard...
A doua zi, dimineata, udam florile din fata casei, cand il aud pe dl Botez udandu-si rosiile.
Ma duc la gardul lui:
„Buna dimineata!”
„Sarut mana!, zice el.
„Ce faceti? Treaba, ca de obicei, nu?”
„Mda...Iaca femeia mea a plecat la o nunta, in Italia...M-a lasat singur. Ma mai iau si eu cu rosiile, cu „loboda” ei...Naiba stie de ce o fi pus atata loboda... Ea stie. Zice ca o vinde, la piata, dar tot eu duc toti rugii batrani, cu spinarea, la container...Tine degeaba gradina ocupata, ca oricum nu vad nici un ban, din ce vinde. Tot eu platesc facturile, din pensia mea. Pensia ei, si ce castiga din ce vinde...ea stie ce face cu banii”...
„Eee, ziceti drept, va e dor de sotia dumneavoastra, nu?”
„Mmmda...M-am invatat sa am pe cine certa. Acu’...vorbesc singur. Bine ca e si cainele cu mine, macar asta tace, cand ii spun ceva”.
Radem.
Imi iau inima in dinti si spun:
„Stiti, aseara se jucau copiii pe strada si au dat, din greseala, mingile in gradina dumneavoastra...”
„Daaaa! M-am saturat de asta! Toata ziua dau mingea la mine, in gradina. Chem Politia! Baiatul dumneavoastra nu prea stie sa dea cu sutul. Da incet”.
„Da, il intrerup eu, a avut probleme cu piciorul drept, probabil de aceea e prudent”…
„Daaaa! Dar celalalt, baiatul vecinei dumneavoastra, e copil fara stapan!!! Toata ziua joaca fotbal!!! Da suturi de ajunge mingea dincolo de gardul meu, tocmai langa casa!!! Ii strica loboda nevestei!” („Ii strica loboda nevestei”... desi nu poate suferi „loboda” nevestei...)
„Eee, domnule Botez, nu va amintiti cand eram si noi, copii? Si noi ne jucam cu mingea, in cartier, si noi dadeam mingea peste gardul vecinilor...Nu e niciodata cu intentie, e doar din greseala! Daca nu au un teren de sport…”
„Da!!! Asa e! Dar mie vecinii imi taiau mingea!”
„Da! Am patit-o si eu, o data, cand eram copil! Vedeti? Toti patim asta! Dar...noi nu suntem la fel”.
„Asa e, doamna. Ce frumos era, cand eram copii...”
Am ras, amandoi.
„La revedere, domnule Botez”.
„Sarut mana!”
Seara...am gasit mingea lui Andrei, in strada. Bucati.
Pe cealalta...a dat-o inapoi, personal, copilului din vecini.
photo by: pexels.com
Postat de: Teoana Luni, 26 Noiembrie 2018
copii, adulti, neintelegere
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
_thumb.jpg)
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai elegante ceasuri de dama in 2025: modele care cuceresc scena fashion
- Contraindicatiile RMN: cand si de ce nu este indicat
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
