Femeia si feminitatea (II)
Continuand pledoaria frumusetii si gingasiei, inceputa altadata aici, posibil ne-am propus sa mai scoatem in evidenta un anumit aspect, cum poate vom incerca si la anul schiopatand printre silogisme, motiv pentru care nu suntem foarte siguri ca am reusit.
Femeia un miracol divin!
Miracolul de a fi femeie posibil ca nu-l vom percepe niciodata in intregime, insa pana la drumul intelegerii il mai celebram inca odata, cu toate ca ar trebui in fiecare zi, pentru ca aducerea aminte sa nu 'schiopateze' de la un an la altul doar sarind dintr-o zi in alta peste anul curent. Intelegerea fiind mai mult decat simpla acceptare si chiar mai mult decat mandria posesiei unei frumuseti deosebite. O falsa mandrie, nu-i vorba...Miracolul pentru a fi inteles trebuie parcurs si invatat, deoarece a ramane in mirare, chiar si in adulare nu se va implini nici macar perceptia sa fie exacta. Perceptia insa, fiind raspunzatoare doar pentru primul plan al intelegerii - acceptarea - numai acest act nu ar fi pe deplin daca nu s-ar trece la alte etape ale intelegerii, ca si cunoasterea si intuirea, pentru ca daca nu-ti doresti progresia, nu exista doar stagnarea pe aceasta treapta, automat inca de la aparitia acestei dorinte intervine regresia...
Vedem in fiecare zi fapturi gingase, mladioase, pufoase, deosebit de frumoase, dragastoase prin tot ceea ce fac ele, prin privire si mai ales prin glas, pacifiste si altruiste, dar urand cu obstinenta ororile umane, cat si cele mai mici conflicte, chit ca le vedem in mod permanent nu distingem miracolul de a fi acea femeie ce contribuie in mod curent pentru echilibrul cotidian! Suntem atat de invatati cu aceste miracole incat nici nu le mai observam efortul pe care-l fac zi de zi, ne mira doar atunci cand au prea multe dureri de cap, ba chiar punem pe seama unor ciudatenii aceste simptome ale tuturor oboselilor...
Dar ciudati mai suntem noi, cei care nu intelegem, chit ca nici nu am fi la genul masculin, nu distingem si nu apreciem aceste eforturi ce nu sunt putine, dar orbirea caracteristica este deja o traditie inca de la primul om, care a dat vina pe faptura ce l-a impresionat de la prima privire, insa uitase si acest lucru in fata vinovatiei proprii. Lucru vadit ca daca nu vom lua masuri, vinovatiei personale de a nici nu observa in genere, ii survine si aceea mostenita, in urma careia devenim astfel cam ghilotinati de doua ori, in caz ca ar mai ramane ceva de prima data.
Femeia mister!
Misterioase mai sunt femeile, dupa cum mari 'intelepti' ai tuturor timpurilor isi dau verdictul, dar mai 'misteriosi' pot fi aceia pentru care un anumit mister li se pare de nepatruns! Asa s-a intamplat si cu 'parintele psihanalizei', in ciuda faptului ca i-a dedicat capitole importante femeii si chiar a incercat s-o 'cuprinda' intr-o cartulie "Feminitatea", Freud spre sfarsitul vietii a marturisit ca n-a inteles femeia sau mai bine zis n-a inteles nicio femeie. Spunea in aceasta carte: "Celula sexuala masculina este activa, mobila, ea vine in intampinarea celulei feminine, ovulul imobil si pasiv. In rest, comportamentul indivizilor, masculi si femele, in timpul raporturilor sexuale este calchiat pe cel al organelor sexuale elementare (care sunt cele masculine, pentru cine nu stie teoria). Masculul urmareste femela la care ravneste, o inhata si o patrunde. Dar reduceti astfel, din punct de vedere psihologic, caracterul de masculinitate doar la factorul agresiune. Nu este sigur ca facand astfel, veti afla ceva esential..." isi mai dadea seama maestrul. Intr-adevar, incercand sa definesti "Feminitatea" prin masculinitate, asa dupa cum o facea scriitorul amintit este cam si normal ca ermetizezi irevocabil un 'mister', care de altfel, prin bunavointa si bun simt, se poate lasa descoperit de la sine.
Asa simplu orice femeie este un mister chiar si pentru ea insasi, pana reuseste sa se cunoasca, insa sa vrei s-o cunosti nedebarasandu-te de propria persoana, este de-a dreptul un act ipocrit. Chiar cu atat mai putin nu se poate face comparatii intre sexualitatea feminina cu cea masculina, asa dupa cum a facut acel om care mai mult a pus in fata pulsiunile proprii, sfarsind el insusi tragic a tras dupa el atatea nenorociri omenirii: liberalizarea sexului; justificarea facila a satisfacerii libido-ului, prin prisma motivatiei ca o "dorinta nesatisfacuta duce la durere"; impanzirea mentalitatii ca sexualitatea feminina s-ar ghida tot dupa niste tensiuni resimtite dureros in organele genitale, si altele. In primul rand ca, un mister nu-l poti descoperi daca nu te duci catre el, daca nu esti in expentanta cognitiva apropiata, observand atat tacerile, cat si actiunea misterului, daca nu-l inconjuri afectiv si cu blandete, asa dupa cum necesita o femeie, nu-l poti descoperi stand lejer pe scaunul tau privind o poza sau daca nu te gandesti la ea in permanenta si mai ales, asa cum a stipulat acest scriitor si psihanalist, ca nu o poti cunoaste judecand dupa propriile-ti dorinte si chiar dupa propriile-ti masuri individuale. Nu poti cunoaste femeia, daca nu o 'patrunzi' in primul rand mental, fiind langa ea ca acel catelus credincios ce sta in fata usii, alungand persoanele dusmanoase si primind pe aceea care o bucura si pe ea la randul ei.
Celebrand femeia!
Ne mai dam seama de anumite aspecte pe care poate le-am uitat de voie sau de 'nevoie', memoria avand si ea 'libertatea' ei de a se debarasa de anumite 'balasturi' sau de prejudecati precum ca ar fi complexa si complicata, dar pentru ca isi are criteriul selectiei incorsetat poate face minuni! Femeia cel putin poate fi doar complexa! Ori, selectia nu are la baza altceva decat preferinta catre o placere, bucurie, incantare, fericire. De aceea si uitam atat de repede lucrurile nefericite si neplacute - traiasca acest mecanism subinconstient!
Si, intr-adevar, femeia este bucurie si incantare chiar de pare un complex de emotii contrare uneori, este bunatate si blandete, este bunavointa intruchipata manifestata catre cel iubit, care-si mai iese din schema imperfectiunii sale crezandu-se mai mult decat fiinta care-l iubeste. Dar, cu toate acestea, prin calitatile ei innascute de expresivitate prin sustinere afectiva, tampon emotional, intelegere, compasiune, incurajare, educatie, plus ca detinand in mod stralucit, atat in familie cat si in societate, rolul expresiv-afectiv, femeia a ajuns o creatura perfecta! De aceea a si fost creata dupa o prima incercare - barbatul, hmm, noi, barbatii avand atatea de invatat de la ele in aceste zile in care ne-am mai luminat ca numai cu razboiul nu mai merge treaba, in ciuda faptului ca rasa umana a crescut atat de mult ca numar de cand nu mai sunt razboaie mondiale.
Celebrand femeia ne dam seama ca, desi este aceasta faptura numita asa ca dupa un pachet de emotii, sentimente, afectiuni, facilitati verbale si sociale, nu putem trai fara ea! Femeia este si va fi bucuria eterna a barbatului ce a fost stingher pe pamant inca de la primul specimen, care nu stia decat sa numeasca si sa vorbeasca cu dobitoacele, in ciuda faptului ca el avea darul de a vorbi si a se intelege cu Dumnezeu.
Prin bucuria si fericirea ce ne survine de la femeie intelegem ce inseamna viata in totalitatea ei, o intelegem si pe a noastra, intelegem rolul masculin care este in continuare unul instrumental, in/al mentalitatii in primul rand si apoi in comportamentul din familie si din societate. Noi, barbatii, devenim mai barbatosi prin voi, femeile, depistandu-ne acea feminitate care salasluieste in noi, pentru care in anii imaturitatii ne simteam atat de rusinati de ea, insa am inteles in final ca ea nu exista acolo in sufletul masculin fara un rol, ci este chiar pentru definirea menirii personale. Ea mai salasluieste acolo si pentru definitivarea si finisarea miilor de decizii pe care le avem de luat, indemnandu-ne pana la infinit sa mai alegem in continuare, daca am facut asta de mii de ori si n-am reusit-o pe cea mai buna, pentru ca oricum solutia stralucita survine de la aceeia masculina din sufletul feminin!! "Barbatul are un sufletul sau o anima, la fel dupa cum femeia are animus", zicea C.G.Jung, iar inatalnirea dintre cele doua este desigur o victorie.
In mod normal, ne vom bate la propriu si de acum incolo pentru un zambet candid, chiar de vremea razboaielor este atat de indepartata, noi simtim in continuare ca pentru orice lucru frumos trebuie sa facem asta in viata. Ne batem pentru o mangaiere blajina si chiar de-ar fi numai o vorba buna din partea ei, incercam sa ne fie adresata de la cea pe care o simpatizam, inlaturand alti pretendenti prin lupta mintii si a iscusintei intelectuale. Deoarece, iscusinta armelor este totusi la apus, tot din dorinta ei, caci oricum, tot femeia era cea care oblojea toate ranile. Ne batem totusi pentru ea ca sa-i fie bine si sa nu duca lipsa de nimic, ne straduim s-o facem fericita pe aceea care ne-a binecuvantat cu farmecele ei prin care numai cand o vedem simtim ca suntem alti oameni mult mai desavarsiti, mai strasnici si de toata bravura numai pentru ca avem langa noi o femeie care stie sa ne incurajeje si sa ne aprecieze zi de zi.
Deci, in orice zi sa celebram o faptura gratioasa ce paseste usor si aproape imperceptibil in calea vietii noastre, aducand fericirea si bucuria deplina! La multi ani fericiti, acestor fapturi superbe!
Un articol de: Valerian Mihoc
Postat de: Valerian-Mihoc Luni, 10 Martie 2014
despre femei, pentru femei, femei deosebite, gandirea femeilor
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
- Beneficiile otetului de mere: utilizari in bucatarie si sanatate
- Secretele unei petreceri reusite: 5 reguli de care sa tii cont
- Tipuri de saltele pentru anumite categorii de oameni si/sau obiceiuri de dormit
- Sanatatea cerebrala: care sunt investigatiile care ajuta in evaluarea acesteia?
