Amintiri din copilarie, chiar asa, pentru tine cum a fost?
Copilaria este lumea mirifica din care lipseste tristetea. In acest taram al fanteziei, buzele copiilor stiu doar sa rada, iar sufletele lor zboara precum fluturii suavi in lumina calda a soarelui de primavara.
Inocenta cu care copiii isi traiesc copilaria este asemenea gingasiei prin care florile gusta din splendoarea vietii. Pentru copilaria mea, bunica a fost pentru mine exact ce inseamna razele soarelui pentru petalele plapande ale unei flori: viata si speranta. Copilaria va ramane mereu proaspata in memoria mea si va fi in permanenta un reper despre ce inseamna fericirea. Atat timp cat voi avea in suflet o bucatica din copilaria mea fericita cred ca imi voi pastra un zambet pe fata indiferent de incercarile prin care ma va purta viata.
Inocenta si naivitatea fac din copilarie o lume fericita inconjurata de bine si si aparata de puritate. Copilaria este ca o floare: cand este mica e gingasa, firava si plina de viata, viu colorata. Dar dupa ce creste mai mare floarea se mai usuca si isi pierde din sclipire si culoare. Copilaria este un taram magic.
Nu stim cand si unde incepe si nu stim cand si unde se termina.
Este o lume fermecata, duioasa, dulce, lina in care orice se poate intampla. Este varsta la care suntem cel mai aproape de Dumnezeu si de toate tainele existentei. Este singurul moment al vietii in care traim totul la maxima intensitate: in care radem si plangem in aceeasi zi, in care ne suparam si iertam dupa cateva momente, in care suntem singuri si totodata cu toata lumea.
Pe masura ce trec anii, pe masura ce ne maturizam, nebunia si exuberanta copilariei dispar. Devenim mai seriosi, zambim mai putin, nu ne mai bucuram de orice nimic care ni se ofera. Nu mai credem in magie, in Mos Craciun si in sacul lui plin cu jucarii...
Cand incepe si cand se termina copilaria? Nu stim. Stim doar ca la un moment dat ne este rusine sa ne mai comportam ca niste copii, pierdem jocul, libertatea si nemarginirea.
Devenim sclavii propriilor noastre prejudecati si autolimitari. Am crescut sub invataturile bunicilor si parintilor, am crescut intr-o lume in care jocurile pe calculator si tableta nu existau, dar pierdeam ore in sir pe ulitele satului jucandu-ma cu copiii vecinilor. Am crescut cu respect fata de dascalii care ne-au pus pentru prima data creionul in mana, fara a avea telefon mobil in buzunarul de la jeansi si a mesteca fara rusine guma in fata profesorilor.
Copiii din ziua de azi traiesc intr-o lume virtuala, dominata de tablete, filme de groaza, muzica grea care nu reuseste sa atinga nicio coarda a sufletului lor.
Era ca o fila din povestea vietii noastre, momentele cand ne aruncam in mormanele de frunze toamna si ne prafuiam din cap pana in picioare, respirand praful acela pana in fundul plamanilor.
Daca ar fi sa gasesc sinonimul copilariei, cel mai potrivit cuvant ar fi... libertatea. Niciodata nu este prea tarziu sa scoatem putin copilul din interiorul nostru la suprafata pentru ca doar atunci vom simti fericirea si bucuria intensa pe care o simteam cand eram copii.
Copilaria constituie nucleul originar al existentei fiecarei persoane in parte.
Copilaria este inima tuturor varstelor pentru ca este cea mai fascinanta perioada a vietii.
Traiti-va copilaria la maxim pentru ca viata este frumoasa!
Un articol de: Anca Dinu
Postat de: Redactor-Colaborator Miercuri, 08 Iunie 2016
amintiri din copilarie
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Mituri frecvente despre rinoplastie si adevarul din spatele lor
- Cum sa alegi cel mai bun parfum cu feromoni? 3 recomandari
- De ce sa alegi transferul privat pentru calatoriile catre aeroport?
- Cum sa incorporezi laptele si lactatele in rutina ta de fitness
- Cum ajuta Bonengem in ameliorarea durerilor musculare si articulare
