Intamplarea de a deveni mama

Oare cati dintre noi ne-am intrebat atunci cand trecem pe strada pe langa cineva, ce victorie poate fi zambetul pe care ni-l acorda in mod gratuit fara a ne cunoaste si fara a astepta ceva in schimb sau cata bunatatea poate ascunde accentul distins al unui salut altruist?

Sunt totusi lucruri gratuite, care ne umplu inima de bucurie.

Ceea ce-i drept, sunt putini oameni care zambesc asa involuntar pe strada, dar sunt, asa cum si prietena mea, pe care o cunosc de-o vesnicie as spune (cu toate ca nu de multi ani si care se zbate intre diferite compromisuri in care nu numai sufletul ei are de pierdut, ci si acela pe care l-a ocrotit cat a putut de la cel mai bine in sus!). Ea la fel este in stare de astfel de gratuitati! Insa, deoarece se confrunta cu anumite situatii pe care in urma mai mult de aproximativ 3 ani nici nu le-ar fi banuit, preocuparea aceasta continua a facut ca acest zambet sa nu mai fie omniprezent. Neavand experienta, trezindu-se peste noapte mama, adica fara cea mai vaga pregatire mentala macar, totusi indeletnicirea instinctual materna s-a deschis dintr-odata in sufletul ei, care conlucrand cu mintea ascutita a facut in asa fel incat copilul - sufletelul de-o schioapa atunci - sa se dezvolte normal, sa inceapa sa mearga si sa vorbeasca fara dificultati, in asa masura incat seara inainte de culcare sa poata spune usor melodios "Te iubesc mami!" sau " Mami esti atat de frumoasa!"

 

Cum s-a intamplat?

Inceputul a fost cand o ruda de gradul doi a decis sa-si puna capat zilelor, datorita amenintarii cu inchisoarea a sotului ei, acesta savarsind fapte ce trebuiau pedepsite astfel, fapte penale grave! Efect poate fara cauza aparenta, dar poate fi rusinea, poate afectiunea fata de sot... necugetat gest, totusi! Mama decedata apoi, tatal inchis in inchisoare pentru o anumita perioada determinata, bunica departe intr-o alta tara pentru un serviciu, poate banii si n motive au facut ca nici macar in urma decesului ficei sale, aceasta sa nu poata fi prezenta la funeralii, ce-am mai putea spune de nou-nascutul, de copilul mic micut! Nu stim, poate ceva demersuri o fi facut dansa chiar asa de la distanta ca sa se desfasoare acestea cat mai usor!

Insa, copilul de numai 8 luni risca sa ajunga pe drumuri sau intr-un orfelinat care l-ar fi putut marca pe viata, datorita conditiilor care se cunosc foarte bine si unde 'protectia' in grup si nespecifica face sa ramana sechele intunecate psihicului unui micut. Situatie sensibila pentru prietena mea, foarte sufletista, ce n-a putut sta deoparte si a gasit solutia! Cunoscand conditiile din orfelinate ea a gasit solutie salvgardanta de a-l lua la ea, in ciuda atator inadvertente si inconveniente pentru viata societala in care se afla.

Acestea ar fi:

► faptul ca este destul de tanara fara un 'rost', trebuind sa si-l faca ar ingreuna foarte mult procesul, pentru ca nu foarte multi barbati isi asuma atat de usor responsabilitati ce nu-i privesc (chit ca de multe ori nici pe acelea care-i privesc) sau nu si-o exercita niciodata asa cum trebuie nici pe aceea in care este implicat direct;

► etichetarea publica din cauza copilului ce il are de intretinut precum ca si-a trait viata si in consecinta acum trebuie sa traga ponoasele... asa dupa cum sunt etichetate mamele singure, care de cele mai multe ori ele stiu cele mai bine! (daca societatea aceasta actuala este atat de impasibila si judeca lucrurile usor);

► imposibilitatea de a vorbi exact cum s-a intamplat si cum s-au desfasurat evenimentele pentru a nu face e insasi mai rau decat este, in primul rand pentru jena ca aceasta ruda - in orice caz nimeni din afara - nu ar fi inteles exact!

► in ciuda acestor riscuri, apare atasamentul fata de copilas, prin faptul ca a dat atat de mult intr-o perioada controversata, pe cand atat ea personal se zbatea intre atatea situatii cu dificultati (o perioada fara serviciu, apoi studii, cariera), dar si pe cat ajutorul si ocrotirea fata de el era mai imperios necesara.


Exista o Fericire, totusi!

Cand singura a constatat motamorfozarea din ea, trezirea simturilor cand auzea glasul copilului, promptitudinea prin care acoperea nevoile lui, schimbarea fluidelor chiar, ajungand la o inchipuire (cotropitoare, dar fatala!), aceea ca ea este de fapt mama copilasului de fapt si de drept...

Din cauza acestor vicisitudini chiar eu insumi mi-am petrecut ignoranta, datorita considerentelor ei de mai sus, care insa mie mi s-au parut discutabile in ciuda faptului ca m-a considerat in tot acest timp un bun prieten, ca un frate practic, iar in ciuda acestui fapt sa nu-mi spuna? Cu atat mai mult, chiar mi-a dat foarte mari batai de cap atunci cand am aflat. Desi, copilasul bland il mai vedeam cateodata imi inchipuiam doar ca este o ruda de-a ei, asa cum si este de fapt, nevazand totusi cate face zilnic pentru el, de nici eu si nici altcineva nu banuia. Parea ca are o viata separata, chiar ciudata,  asa s-a si dovedit a fi, pana n-a mai rezistat....

Compromisurile intervin, pe cand evenimente la care nu s-a gandit cuprinsa de fericirea materna pe care o cuprinse si se instalase atat de bine in ea timp de 3 ani, timp in care nu-i mai trebuia nimic practic! Dintr-odata bunica isi manifesta interes pentru copil de a-l lua la sine, intrerupand aceasta fericire. Poate ar fi fost usor astfel, insa ca si cand nu ar fi fost suficient, tatal biologic este eliberat mai devreme de termen, datorita bunei 'purtari' in detentie, daca ne-am putea imagina aceasta ruptura interna, caz in care am sti ca acest copil care are doar trei anisori si practic o stie ca mama doar pe ea! Mentalitatea magica de care este cuprins momentan, fiind fericit in ea dupa cum se manifesta si dupa cum spune el insusi marturiseste c-o iubeste, copilasul nici nu a vazut practic vreo imagine de bunica si nici de acest tata, care si are nici nu prea statea pe acasa dupa cate am inteles, fiind destul de acopat. Coplesitorul sentiment de mama parca ar fi cam greu, daca nu imposibil sa se naruie acum! Era un sentiment atat de mare si de cuprins de plenititudine!

 

Soc...

Situatie sfasietoare in care parca ii vine sa urle, dar cine sa-i auda scancetul? Pe de o parte, este socata de aceasta situatie imprevizibila, pe de alta parte regretand ca si-a petrecut indiferenta fata de faptul intocmirii anumitor documente ce ar fi recunoscut oficial anumite drepturi ale ei intr-o astfel de situatie, unde inevitabilul de a i se lua copilul este evidenta. Nici copilul nu are un cuvant de spus intr-o instanta care iar hotara soarta, cu toate ca tot timpul mentionata ei maxima (snoava acum!) "pentru interesul superior al copilului", oare ar fi exact perfect cu al celui mic?! O instanta care judeca primar prin prisma canoanelor invatate, nejudecand aceste fapte enumerate! Ei fabuleaza cateodata ca cineva poate fi cel mai mare.., dar ca isi poate iubi odrasla nemasurat.. oare? Soarta aiurita, chiar... destin despre care tindem sa credem ca nu-i va fi la fel de fericit si-l va corupe pe un drum indoielnic langa un tata cu  apucaturi intunecate, determinant descendent de catre moarte! Acest tata oare s-a gandit oare la familia lui in momentul in care a facut ceea ce a facut? Ma indoiesc! Acum doreste sa ia la sine acest copilas scump, dezvoltat din toate punctele de vedere, datorita dragostei cu care a fost 'imbratisat' in permaneta inca de dupa imediata disparitie a mamei lui. Sau ar fi mai fericit langa o bunica care nu s-a prezentat nici la funeraliile fiicei sale, chit ca are si o varsta si nici nu se poate cobora atat de usor si flexibil la nivelul lui ca sa-l invete asa cum o face ea.


- Ar mai avea parte de acelasi mediu ambiant al dragostei materne pe care ea atat de usor si de la sine flexibilitate l-a invatat?

- Ar mai avea parte de cea mai buna educatie asa cum este nivelul ei de cunostinte si de educatie (facultate, master, media, etc), de aceeasi gradinita, de aceeasi scoala?

- Ar mai avea acelasi antrenament si inclinatie catre cunoastere asa cum ii raspunde ea domol si intelept la fiecare intrebare?

- Ar mai avea parte de toate locurile frumoase, de acelesi plimbari, prieteni, cunostinte?

- Ar mai avea aceeasi vestimentatie, aceeasi frumusete?

- Posibil ca ar putea avea frumusetea exterioara, dar cu siguranta ca nu pe cea interioara si mai mult ca sigur ca asa se va intampla, deoarece nu are nici un drept intr-un "canon de drept al lumii strambe", care stramba asa cum e ea si alienata, cauta sa aibe urmasi la fel si pe viitor...

 

Micutule, pe cat de mult tot ma-ntreb,  

Ce viata aiurita te-ar lua acum in piept,  

Cand soarta nemiloasa mama ta ti-a luat,  

Vicisitudine intunecoasa parca te-a aruncat,  

Rupandu-te din caminul fraged cu a ta pruncie,  

Expulzandu-te-n lumea unde nu va mai sa fie,  

Mama ta!  

 

Apoi, tot ca o astfel de experienta curioasa,  

Un suflet te-a adapostit in ea ca la tine-n casa,  

Unde locuiesti si acum, si frumos te-ai dezvoltat,  

C-ar fi ea vitrega speranţă, nici că ai aflat,  

Pe nicio visată că soarta-si facu a sa cainta,  

Acum, ca orice vorba a ta sa fie-o biruinta,  

Alaturi de ea!  

 

O reactie instantanee in ea s-a declansat,  

Ce–s sentimentele materne acum a aflat,  

Parca chimic fluidele total s-au schimbat,  

Sa te stie numai pe tine s-a intamplat,  

Sa vrea să-ti fie si sa-ti dea tot ce-i bun,  

Aceluia ce-ai avut un parinte cam nebun,  

De dus in alta..lume!  

 

Reactiile ei declansate dinspre instincte,  

Cu dragoste ti-a asezat sarut pe frunte  

De n-ai fi stiut decat de imaginea ei,  

Sa te rupi cu siguranta ca n-ai sa vrei,  

Cand tatal tau aparut din al sau neant,  

Vrea acum sa te ia la sine neaparat,  

Expulzandu-te iar!

(de Valerian Mihoc)

Nota obtinuta:
10 (8 voturi)
2720 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 27 Aprilie 2013

Etichete pentru acest articol:

despre mame, fericirea de a fi mama


S-ar putea sa va intereseze si:

Deseori, cand ma uit in jur si vad ce semnificatie a dat generatia noastra iubirii, ma [..]
citeste si comenteaza
In viata fiecareia, indiferent cat de puternica am fi, vine un moment cand ne prabusim. [..]
citeste si comenteaza
Afara este soare timid si vantul bate usor, incat sa te faca sa simti ca este iarna, desi [..]
citeste si comenteaza
Sub cerul gri si mohorat cade primul fulg de nea ce se topeste linistit pe haina mea. [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Geanta este unul dintre accesorile indispensabile pentru femei. Stim deja ca trebuie sa alegem [..]
citeste si comenteaza
Retete prajituri. Iata o prajitura frageda si cremoasa pentru zilele de sarbatoare. Este o reteta [..]
citeste si comenteaza
Medicii recomanda ca testul Babes Papanicolau sa fie efectuat o data pe an, din momentul in care ai [..]
citeste si comenteaza
In iubire lucrul cel mai important este daruirea, pentru ca numai cine o ofera poate suscita [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate