De vorba cu jurnalista care a reprezentat Franta la bicentenarul Statuii Libertatii din New York!
Laurence Lemoine este nascuta in Franta, la Paris, in anul 1969. La varsta de 12 ani visa sa devina jurnalista. La 16 ani Laurence participa la bicentenarul Statuii Libertatii din New York alaturi de Nancy Reagan, reprezentand astfel tineretul francez, in urma unui concurs organizat de Ambasada SUA din Paris. Cativa ani mai tarziu, visul sau de a deveni jurnalista s-a implinit. A studiat Stiintele Politice la Paris, vorbeste patru limbi si este interesata de toate problemele mondiale. Laurence a calatorit in multe tari, unde a si locuit, lucrand la fel de bine pentru presa scrisa, radio sau televiziune. Din Orientul Mijlociu in Africa, unde l-a intervievat pe Yasser Arafat, in Caraibe, unde a lucrat pentru un post de radio, Laurence Lemoine a acoperit toate domeniile de jurnalism si comunicare.
FemeiaStie.ro: Sunteti nascuta la Paris. Imi puteti spune cate ceva despre familia dumneavoastra?
Laurence Lemoine: Sunt cea mai mica (avand un frate geaman) dintr-o familie crestina cu sase copii. Am primit o educatie foarte stricta, dar parintii ne-au dat tot ce e mai bun pentru a fi fericiti in viata: dragostea, increderea in sine, abilitatea de a ne adapta si independenta.
FemeiaStie.ro: Ce v-a determinat sa va indreptati spre jurnalism? Ce a declansat interesul dumneavoastra pentru aceasta meserie? A existat cineva, la acel moment, in viata dumneavoastra, care v-a influentat sa deveniti jurnalista?
Laurence Lemoine: In perioada de preadolescenta, in anii ’80, la stiri, nu se vorbea decat de Orientul Mijlociu (Liban, in ’82, cu invazia israeliana, conflictul israeliano-palestinian, luarea de ostatici, deturnari de avioane etc.). A fost momentul in care am inceput sa citesc ziarele si sa ascult la radio. Am fost fascinata de toate aceste lucruri si vroiam sa inteleg mai mult (ceea ce de fapt era imposibil!). Mi-am dorit sa devin jurnalista pentru a cunoaste si a descoperi lumea, pentru a atinge realitatea fara vreun intermediar intre mine si faptul in sine. Am vrut sa experimentez direct ceea ce se intampla in lume. A fost clar si natural ca trebuie sa devin jurnalista. Apoi am inceput sa ma pregatesc. De exemplu, cand aveam 15 sau 16 ani, inregistram in camera mea buletine de stiri de la postul de radio France-Info, le scriam pe hartie, ca mai apoi sa le pot rosti pe un ton profesional. Cativa ani mai tarziu, am trezit lumea cu editii de stiri si interviuri realizate de mine.
FemeiaStie.ro: Va considerati norocoasa?
Laurence Lemoine: Trebuie sa spun ca in general am fost foarte norocoasa in viata, nu numai pentru ca m-am nascut intr-o tara minunata si linistita (Franta) si intr-o familie buna, dar si pentru ca uneori am fost in momentul potrivit la locul potrivit, de fapt, spun adesea ca norocul se cultiva ca rosiile! Am vrut sa fiu jurnalista, deoarece pentru mine a fost un mod de a trai mai multe vieti in acelasi timp. A face reportaje despre alte tari sau persoane, a fost, de asemenea, o modalitate foarte buna de a invata! Este, in egala masura, un fel de putere, pentru ca ceea ce spunem si raportam si maniera in care o facem, este importanta si poate influenta oamenii. De aceea, aceasta este o profesie foarte serioasa, ce poarta cu sine o mare responsabilitate.
FemeiaStie.ro: In 1986 ati castigat un concurs pentru participarea la bicentenarul Statuii Libertatii din New York. Cum s-a intamplat acest lucru?
Laurence Lemoine: Unul dintre cele mai importante momente din viata mea a fost in 1986, cand am reprezentat tineretul francez la New York, pentru redeschiderea Statuii Libertatii, cu Nancy Reagan. Am fost acolo pentru ca am castigat un concurs, datorita tatalui meu. El m-a ajutat sa scriu un frumos poem despre libertate si ii sunt recunoscatoare pentru asta. A fost absolut uimitor pentru mine. Am intalnit mai multe personalitati ale SUA si am fost un VIP timp de 15 zile. Nu aveam atunci decat 16 ani. Lectura poemului in fata camerelor de filmat si a aparatelor foto a decurs fara probleme, din fericire nu sunt o timida.
FemeiaStie.ro: Cum a influentat acel eveniment decizia dumneavoastra de a deveni jurnalista?
Un an mai tarziu, am petrecut o saptamana la un post de radio francez, RTL, cu toti ziaristii si reporterii. In decursul acestei saptamani am vazut totul despre stiri si despre jurnalism si, mai mult ca niciodata, a fost evident pentru mine ca imi doresc sa fiu jurnalista, dar eram inca prea tanara pentru a incepe.
FemeiaStie.ro: Vorbiti-mi despre competentele si aptitudinile naturale care sunt necesare pentru a fi jurnalist.
Laurence Lemoine: In ceea ce priveste competentele, as spune curiozitatea, in sensul larg al cuvantului. In cazul meu, prietenii si familia mi-au spus intotdeauna ca am „un cancer al curiozitatii”. Un jurnalist trebuie sa fie deschis si dornic sa inteleaga si sa explice totul. El nu poate fi timid, trebuie sa indrazneasca sa adreseze intrebari care pot stanjeni oamenii, in special politicienii. Am fost cunoscuta pentru acest gen de interviuri. Deseori, ele erau ca o lupta de cuvinte intre intervievati si mine.
FemeiaStie.ro: Cand ati fost in Liban, aveati intentia sa va intoarceti la Paris pentru un masterat in jurnalism?
Laurence Lemoine: Libanul a fost prima mea experienta veritabila, ca jurnalist. Eram foarte tanara (20 de ani) si un pic novice. Era in timpul razboiului cu Siria („razboiul de eliberare”), tatal dictatorului actual, Haffez Al Assad, vroia sa termine cu crestinii libanezi. Pentru mine, „spectacolul” era incredibil, dar am invatat multe despre oameni si capacitatea lor de a fi buni sau rai si despre adaptarea la situatiile extreme. A fost mai bine pentru mine decat sa merg la facultate, pentru ca acolo era viata reala si concreta. Am avut noroc, pentru ca l-am intalnit pe generalul Michel Aoun, care era prim-ministru la acel moment. Am avut un interlocutor care mi-a dat o oarecare notorietate, pentru ca ceea ce a spus el a fost un pic neplacut pentru Franta, iar presedintele francez al acelei perioade, François Mitterrand, a trebuit sa reactioneze. Jurnalistii din intreaga lume au vorbit despre acest interviu! Cateva luni mai tarziu, sfatuita de colegul si prietenul meu, Christian Malard (France 3/CNN), am plecat la Tunis, la sediul central al OLP, pentru interviul cu Yasser Arafat.
FemeiaStie.ro: Cum au trecut cele doua ore de intrevedere cu Yasser Arafat, la Tunis?
Laurence Lemoine: Eram fascinata de acest om si am vrut sa fac un interviu. Am petrecut doua ore cu el in plina noapte. Din motive de securitate, nu am avut voie sa stiu cand si unde va avea loc intalnirea. A trebuit sa stau in camera mea de hotel si mai multi colaboratori ai sai au venit sa ma caute. Legata la ochi, am fost dusa intr-o locuinta. Odata ajunsa acolo, am fost dezlegata la ochi. Trebuie sa spun ca a fost ceva exotic pentru mine. A fost un moment foarte interesant atunci cand, in 1990, Yasser Arafat a incetat sa mai fie un terorist, pentru a putea fi un om de stat, avand contacte directe, dar secrete cu israelienii. I-am adresat multe intrebari, iar la final m-a intrebat, in gluma, daca vreau sa ma casatoresc cu el. In presa franceza, acest interviu nu a avut prea mare succes, dar eu am apreciat sejurul meu la Tunis, intalnirea cu Arafat si numeroasele ore petrecute cu consilierii sai pentru a discuta despre acel conflict major.
FemeiaStie.ro: Intr-una din conversatiile noastre, ati mentionat ca ati lucrat pentru Radio Mont Blanc timp de sase ani, in apropiere de Geneva. De asemenea, in aceasta perioada ati lucrat pentru o televiziune (Canal C), facand interviuri politice.
Laurence Lemoine: M-am intalnit cu un celebru jurnalist francez (Jean-Pierre Elkabbach) pentru a-l intreba cum sa-mi planific cariera de jurnalist. El mi-a spus sa merg mai intai in afara Parisului, in provincie, pentru a invata si a ma maturiza (nu aveam decat 21 de ani). El mi-a explicat ca aceasta este cea mai buna scoala pentru un tanar journalist, si e adevarat! Asa ca, am plecat in Haute-Savoie (aproape de Chamonix si Geneva) si am inceput la Radio Mont Blanc. Aveam, de asemenea, o emisiune lunara la TV, Canal C, in care realizam interviuri cu oameni politici sau celebritati, dar numai despre viata lor privata. Dupa aceea, am decis sa parasesc Franta din nou. Iubesc Franta (tara fantastica), dar traiul in tari diferite imi permite sa vad lucrurile din unghiuri diferite si sa ma imbogatesc spiritual.
FemeiaStie.ro: Ati lucrat in Haiti pentru un post de radio care avea nevoie de un jurnalist francez. Ati lucrat pe teren sau in studio?
Laurence Lemoine: Radui Vision 2000 din Port-au-Prince era in cautarea unui jurnalist francez pentru a se ocupa de informarea si instruirea jurnalistilor lor. Cand am ajuns acolo, am realizat cat noroc am avut sa ma nasc intr-o tara libera, in care poti avea tot ce-ti doresti. Am ramas sa lucrez pe teren si in studio, timp de un an. Nu era usor, dar am invatat multe in fiecare zi. Haiti e o tara fascinanta ce mi-a ramas in suflet. Sunt recunoscatoare acestei tari, pentru ca acolo l-am intalnit pe sotul meu. El a venit la Port-au-Prince in vacanta, pentru o saptamana, cu un prieten, diplomat, si este acum tatal fetitei mele de 11 ani, Anouck, si al fiului meu, Alvaro, de 8 ani. El este avocat de afaceri, astfel ca am trait impreuna la Londra, Paris, Valencia (Spania), locul sau de bastina, Banjul (Gambia in Africa de Vest) si Lisabona (Portugalia). In Gambia (o tara mica si foarte agreabila, frumoasa, pentru un prim contact cu Africa) l-am nascut pe fiul meu, intr-un spital public. Aceasta a fost alegerea mea, deoarece monitorizarea mea medicala era realizata de o echipa medicala extraordinara, formata din medici cubanezi. A fost amuzant, pentru ca nasterea primului meu copil a avut loc in cel mai modern spital privat din Valencia, cu numeroase aparate si tehnologii, dupa care am preferat medicii cubanezi din Banjul, dintr-un spital public, foarte sarac, dar al carui nume, cel putin, este elegant: The Royal Hospital Victoria! De fapt, in timpul operatiei de cezariana, s-a oprit si curentul. Dupa nasterea celui de-al doilea copil, am inceput sa editez si sa public ghiduri turistice. Primul a fost despre Gambia, cateva despre Spania si ultimul despre Saint-Gervais Mont Blanc, Franta.
FemeiaStie.ro: De ce Saint Gervais?
Laurence Lemoine: Saint Gervais Mont Blanc este un loc magnific pentru vacante, pentru schi sau drumetii. Stiam acest oras, pentru ca am fost acolo de multe ori atunci cand lucram ca journalist, la Radio Mont Blanc. Sa fac un ghid turistic pentru acest loc a fost un bun motiv sa ma reintorc aici.
FemeiaStie.ro: Unde locuiti acum si cu ce va ocupati?
Laurence Lemoine: In prezent, traiesc in Spania, la Valencia, un oras frumos, de pe Marea Mediterana. Lucrez cu compania americana Reliv. Ea produce si vinde suplimente alimentare naturale. Am fost interesata de aceste produse atunci cand intr-o zi am vazut-o pe mama mea ca le ia. Am fost intotdeauna interesata de nutritie si sanatate. In Europa, multi oameni iau suplimente, deoarece acestea le imbunatatesc, realmente, sanatatea. Si noi ne confruntam cu o grava criza sanitara aici. Hrana noastra de astazi nu are suficiente vitamine si fitonutrienti, privandu-ne organismul de substante nutritive esentiale, inlocuindu-le cu produse alimentare transformate genetic sau chimicale, iar noi devenim vulnerabili la oboseala, alergii si cu tot felul de boli sau disfunctionalitati. Noi stim acum ca suplimentele alimentare pot umple acest gol nutritiv. Vara trecuta, am participat la Conferinta internationala de la St. Louis (Missouri, SUA), unde l-am intalnit pe fondatorul Robert Montgomery. Gratie produselor sale i-am ajutat pe multi dintre prietenii mei sau membri de familie in a-si rezolva problemele de sanatate. Bineinteles, si eu iau aceste suplimente, chiar daca nu am acuzat niciodata probleme de sanatate. Dar, datorita lor ma simt si mai bine. Am mai multa energie, o capacitate de concentrare mult mai mare si un somn mai bun. Sunt norocoasa ca lucrez pentru aceasta companie, pentru ca pot ajuta oamenii si ma pot ocupa si de copiii mei.
FemeiaStie.ro: Nu v-ati gandit sa va mutati in Statele Unite?
Laurence Lemoine: Mi-ar placea sa locuiesc in Statele Unite, pentru ca am fost acolo de multe ori, dar niciodata suficient si pentru ca am o relatie speciala cu America. Consider ca pot cunoaste o tara si cultura sa, daca locuiesc acolo cel putin un an. Speram ca intr-o zi vom avea aceasta sansa.
FemeiaStie.ro: Ce stiti despre Romania? In calatoriile facute ati intalnit romani?
Laurence Lemoine: Sotul meu lucreaza acum in Romania, la un proiect de turbina eoliana in munti. Lui ii place Romania. Singura mea legatura cu Romania a fost o tanara care ma ajuta cu treburile casei atunci cand am locuit in Portugalia si cu care m-am imprietenit un pic. As vrea sa pot merge in Romania cu sotul meu in acest an, pentru ca el nu inceteaza sa-mi spuna ca merita vizitata.
FemeiaStie.ro: Ce hobby-uri aveti?
Laurence Lemoine: Mai intai de toate, imi place sa calatoresc! De asemenea, imi place sa fiu alaturi de prieteni si de familie. Imi place sportul: squash, schiul, alpinismul, tenisul. Odata, am urcat pe Mont Blanc pe schiuri, mi-a luat opt ore sa ajung in varf si sase ore sa cobor. A fost fantastic!
FemeiaStie.ro: Care sunt planurile dumneavoastra pentru viitorul apropiat?
Laurence Lemoine: Ma ocup de dezvoltarea Reliv-ului aici, in Spania, si am inceput o carte despre nutritie si sanatate, care urmeaza sa fie publicata in Franta.
Un interviu realizat de: Octavian D. CURPAS
Phoenix, Arizona – SUA
Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 05 Mai 2012
interviuri, Franta
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
- Top 5 cauze ale problemelor renale la caini si cum pot fi prevenite prin controale regulate?
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
