Cantec si dor bucovinean: Alin Suceveanu
Jinduind dupa mireasma florilor de primavara, am ales ca loc de delectare, intr-o dupa amiaza insorita, Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”. Cu certitudine, nu poate fi o alegere mai buna, daca-ti doresti sa evadezi cateva clipe din mediul urban si sa ai parte de linistea unei plimbari reconfortante, dar si de evenimente culturale frumos randuite in functie de sezon si de sarbatorile romanesti.
In acest cadru deosebit l-am intalnit pe Alin Suceveanu, chipes, voios si falos, responsabil cu voia buna si cu actul artistic autentic romanesc la horele satului din mijlocul Bucurestiului. Tanar interpret de muzica populara din Bucuvina, premiat la festivalurile de gen din tara, indragit de public pentru glasul cristalin si cald, dar si pentru cantecele atent alese si interpretate cu drag, merita nu doar o pagina de revista, el merita toate aplauzele si locul in inima iubitorilor de folclor.
FemeiaStie.ro: Alin Suceveanu, cum a inceput povestea de dragoste dintre tine si cantecul popular?
Alin Suceveanu: M-am nascut invaluit in sunetul fermecat al muzicii. Mama imi povestea ca aproape niciodata nu adormeam fara muzica. Am privilegiul de fi vecin cu doi dintre cei mai buni instrumentisti ai Ansamblului Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Ascultam toata ziua discurile de vinil ale marilor interpreti de muzica populara si incercam sa dansez precum dansatorii de la postul de televiziune din Basarabia. Vacantele scolare le petreceam la bunici, unde intram in legatura cu lumea satului. Astfel m-am indragostit iremediabil de tot ceea ce inseamna cultura traditionala.
FemeiaStie.ro: Au existat mentori, indrumatori, modele care au contribuit la formarea ta ca interpret de muzica traditionala?
Alin Suceveanu: Desigur cea mai mare sustinere, dar si critici le primesc din partea familiei, insa, prima persoana care m-a indrumat catre muzica a fost cea careia foarte multe generatii de elevi ii datoreaza stiinta de a scrie si a citi, doamna invatatoare Mariana Vatcarau, care, pe cand eram in clasa a III-a i-a spus tatalui meu ca ar fi bine sa ma transfere la o scoala de muzica, deoarece dansa nu ma mai primeste anul urmator, pentru ca locul meu nu este intr-o scoala generala, unde talentul nu mi-ar fi pus in valoare. Asa am inceput sa studiez muzica, iar in paralel sa frecventez cursuri de dans popular. Din clasa a IV-a am devenit si membru al Ansamblului de Copii si Tineri „Balada Bucovinei”, unde am avut onoarea si norocul sa fiu indrumat de catre marele folclorist si dirijor, maestrul George Sirbu. Sub indrumarea atenta a acestuia m-am format ca artist creandu-mi un stil caracteristic, luand de la marii interpreti de muzica populara doar lucrurile pe care le-am considerat a fi bune. Deci nu pot spune ca am vreun interpret model, tot timpul am incercat sa fiu unic, sa fiu eu.
FemeiaStie.ro: Care consideri ca sunt elementele esentiale de care trebuie sa tina seama un tanar artist al vremurilor noastre?
Alin Suceveanu: Inca din momentul nasterii noastre, bunul Dumnezeu ne inzestreaza cu diverse daruri - inteligenta, voce frumoasa, frumusete si alte diferite talente. Tinand cont de puterea fiecaruia de a le folosi. El le imparte: unora mai mult, iar altora mai putin.
Fiecare om are datoria de a le folosi, inmulti si imbunatati, pentru binele sau si al semenilor, stiind ca Dumnezeu le cere aceasta si ii va si judeca pentru felul cum si-au folosit darul. De la cei care au primit mult, asteapta mult, iar de la cei care au primit mai putin, atat cat pot da acestia.
Avem obligatia sa folosim darurile primite de la Dumnezeu, impartasindu-le si semenilor nostri si sa ne ferim de a ne mandri cu talentele si calitatile noastre. De aceea luand drept exemplu Pilda talantului, un tanar care incepe, mai mult sau mai putin timid, sa paseasca pe calea cantecului popular trebuie sa aiba constiinta faptului ca Dumnezeu l-a haruit cu mare dar, pe care trebuie, dupa puteri sa se ingrijeasca de el, la fel cum ar face un gradinar cu cea mai sensibila floare a sa. Trebuie sa se instruiasca pentru a sti ce si cum trebuie sa cante, dar fara a stirbi prin prea multa tehnica vocala sau scoala muzical-vocala din frumusetea naturala a glasului. Sa incerce sa-si creeze un repertoriu propriu cu un filon cat mai autentic, cat mai arhaic, dar in acelasi timp sa fie impachetat frumos pentru a se putea vinde si pentru a ajunge mai usor la publicul iubitor de muzica populara. Insa cel mai important este sa stie cum sa pastreze echilibrul intre autentic si comercial, ideal fiind ca balanta sa se incline mai mult spre autentic. Daca la toate acestea mai adauga si tinuta scenica adecvata, demna de un artist, cu tot ceea ce inseamna aceasta (costum, gestica, mimica fetei), succesul este garantat.
FemeiaStie.ro: Daca ar fi sa sintetizezi intr-o singura idee continutul cantecelor tale, ca un laitmotiv, care crezi ca ar fi?
Alin Suceveanu: Repertoriul meu abordeaza teme diverse care exprima viata, sentimentele, starile sufletesti in diverse momente din viata bucovinenilor mei. Dragostea si dorul sunt insa cel mai adesea intalnite in cantecele mele.
FemeiaStie.ro: Care sunt aspiratiile tale?
Alin Suceveanu: Imi doresc sa continui ce am inceput de la varsta de 10 ani si sa va incant, cat mai curand cu al doilea CD al meu!
FemeiaStie.ro: Daca n-ai fi cantat, ce ti-ar fi placut sa faci?
Alin Suceveanu: O vreme, demult, am cochetat cu ideea de a deveni preot. Pana la urma, se pare ca am ajuns interpret de muzica populara. Daca nu as fi avut glas, as fi ramas tot alaturi de folclor si cu siguranta as fi fost dansator.
FemeiaStie.ro: Pentru ca primavara si-a intrat in drepturi si intreaga natura este o explozie de viata si de frumos, te intreb: te simti inspirat, te simti indragostit?
Alin Suceveanu: Ca pentru orice tanar si nu numai, primavara este precum o muza ce te imbie la frumos, inspiratie, dragoste pentru natura, viata, arta.
FemeiaStie.ro: Pentru ca locuiesti in Bucuresti, cat de legat te simti acum de zona etnofolclorica pe care o reprezinti?
Alin Suceveanu: Ma simt legat, intrinsec, de oamenii si de locurile mele unde am crescut si copilarit. Imi pastrez graiul, iar prin cantecele si activitatea mea pastrez si transmit publicului din frumusetea Bucovinei.
FemeiaStie.ro: Povesteste-ne un obicei din zona ta!
Alin Suceveanu: Aflandu-ne in Postul Sfintelor Pasti va voi povesti despre cateva traditii si obiceiuri bucovinene, care sunt mai putin cunoscute.
In Bucovina se obisnuia sa se construiasca, pentru zilele de Paste, scrancioburi mici, pentru copii, in fiecare gospodarie si un scranciob mare, pe toloaca satului, pentru tineri.
Acesta din urma era facut din lemn, avea forma unei roti uriase, montata pe doi stalpi verticali. Perechile de tineri se asezau si se invarteau pe cele patru scaune montate pe roata, in timpul in care ceilalti se prindeau in hora satului.
Uneori, tinerele neveste se invarteau si ele in scranciob crezand ca, in acest fel, canepa le va creste mai mare.
In credinta locala, scranciobul era reprezentarea simbolica a corpului lui Iuda, cel care s-a spanzurat in gradina in care l-a vandut pe Iisus, iar trupul sau s-a leganat in copac timp de trei zile.
In dupa-amiaza primei zile de Paste, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat.
In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Paste avea loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intamplator prin zona.
Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar martea fetele ii udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Paste, este o reminiscenta tarzie si emancipata a acestei datini.
Prima saptamana de dupa Pasti, ce se incheie cu Duminica Tomei, este numita Saptamana Luminata. Se crede ca cine moare in aceasta saptamana merge direct in rai.
Din aceasta saptamana incep cele noua joi si cele noua marti numite oprite, despre care se credea ca sunt periculoase pentru grindina.
Joile oprite erau serbate de catre femei prin abtinere de la muncile casnice, crezandu-se ca, astfel, se asigura sanatatea oamenilor si prosperitatea turmelor si se fereau semanaturile, viile si livezile de grindina, furtuni, brume si ingheturi tarzii.
Ciclul acestor sarbatori se incheia cu cea de-a noua joi, numita Joia Verde sau Joia bulcilor.
FemeiaStie.ro: Pentru ca ne-am intalnit in mijlocul satului din Bucuresti, intr-un cadru firesc si adecvat cantecelor populare, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", oaza de liniste, de relaxare, de bucurie, de cultura populara si nu numai, cea mai la indemana locuitorilor capitalei, te rog sa ne vorbesti despre activitatile tale de aici si despre viziunea ta asupra viitorului folclorului romanesc?
Alin Suceveanu: La Muzeul Satului fac parte din echipa care se ocupa de promovarea folclorului, a datinilor si obiceiurilor din calendarul popular, a mestesugurilor traditionale. In cadrul atelierului de dansuri populare incerc sa promovez frumusetea dansurilor din diverse zone ale tarii.
Folclorul romanesc are radacini adanci si sunt multi tineri cu adevarat talentati, care pun suflet si interes in descoperirea si promovarea cantecului traditional autentic. Cred ca este pe maini bune. Depinde, insa foarte mult, de ceea ce aleg pentru promovare specialistii din mass-media.
FemeiaStie.ro: In incheiere, vom dedica impreuna unul dintre cantecele tale, tuturor cititorilor si cititoarelor noastre!
Postat de: Raluca-Burcea Duminică, 30 Martie 2014
muzica populara, cantareti populari, solisti muzica populara, muzica bucovina
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Mituri frecvente despre rinoplastie si adevarul din spatele lor
- Cum sa alegi cel mai bun parfum cu feromoni? 3 recomandari
- De ce sa alegi transferul privat pentru calatoriile catre aeroport?
- Cum sa incorporezi laptele si lactatele in rutina ta de fitness
- Cum ajuta Bonengem in ameliorarea durerilor musculare si articulare
