O zi din viata ta
Raze de lumina patrund timide prin ochiul de geam satul de atata ploaie trista si tacuta. Parfumul diminetii invaluie cei patru pereti ai odaii, amestecandu-se cu mirosul de cafea proaspat facuta.
Pasii inca somnorosi ai celui de langa noi se indreapta, cu nerabdare spre aceeasi ceasca de cafea. Mainile se ,,imbratiseaza” in jurul portelanului inca fierbinte sarutat diminetii de-a randul.
Treziti prin puterea magica a licorii de pe meleaguri straine, noi, oamenii, incepem toate diminetii la fel: privim fereastra si citim, ca intr-o oglinda fermecata, viitorul: alte griji incep sa apara, alte bucurii vor fi suprimate si alte dezamagiri se instaleaza tot mai frecvent in sufletele noastre. Timpul de reflectie s-a scurs si simtim cum ne apasa pe umerii deja lasati greutatea vietii. Nu mai avem timp sa admiram copacii brodati de mana divina si nici verdele viu din fata casei. Haotic alergam prin multime pentru a ajunge acolo unde ne este destinat. O noua zi si-a deschis petalele invaluite de vraja diminetii; cu o cheie in mana suntem in cautarea usilor pe care trebuie sa le deschidem. Vom pierde cheile, vom bate la usi...uneori gasim in spatele lor speranta si iubire, alteori lacrimi si suferinta. Si toate, cu bine si rele, cu speranta si esec, cu iubire si suferinta fac parte din ceea ce noi numim Viata.
Ziua s-a scurs si pasii nostri, din nou obositi, ne poarta spre cei patru pereti cu ochiul de geam, satul, de aceasta data de toata zarva din jurul lui, de agitatia nebuna din strazile devenite, intre timp, neincapatoare. Acasa, asa cum obisnuim sa numim locul format din patru pereti si un ochi de geam, grijile se ascund sub presul de la intrare. O masa calda asteapta sa fie intinsa si savurata cu placere. Zornaitul de tacamuri acompaniaza, ca o simfonie povestile de peste zi. Tocmai aceasta „muzica” transforma casa intr-un camim inconjurat de iubire si siguranta. Si in acelasi ritm, mereu alert, alergam spre implinirea propriului destin. La capatul tunelului va exista intotdeauna acea luminita salvatoare. Se spune ca Dumnezeu nu da nimanui mai mult decat poate duce. Iar acum, in incheiere, la capatul zilei, constat ca se scurge nisipul din clepsidra vietii si tocmai s-a mai dus o zi...o zi din viata noastra, a tuturor. Fie ca ziua de maine sa aduca numai voiosie!
Postat de: Magda-Vladau Sâmbătă, 10 Mai 2014
despre viata, despre dezamagiri, despre zile
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
