Japonia, mister si fascinatie - jurnal de calatorie (II)
"N-as dori sa ma critice acei patrioti, insa simt ceva diferit…Patria mea de suflet (comparativ cu cea a trupului), tara unde mi-ar placea sa traiesc si sa mor este Japonia!
Ca in fond, ce este o tara? E ca si trupul material, o harta, un hotar, poate fara semnificatie, unde numai gandirea afectiva si iubirea face diferenta! Cateodata, insa, pare ceva ca o stigmatizare a trupului…. Stii probabil, c-ai si citit cartea, niponilor nu le este frica de moarte?! E un mister infinit, oricat ai vrea sa-l descoperi!” (Floarea Carbune)
"Iubire inseamna nu sa retii pe cineva, ci sa-i dai libertatea sa ramana!” spunea cineva… si se aplica 100 %.
De fapt, asa dupa cum comenteaza cineva : "calatoria este schimbarea starii de constiinta, insemnand mai curand „a trai” decat „a sti”, mai mult „a simti” decat „a face”, pentru ca nu stim, niciodata, ce ne ofera drumul… Altadata, calatoriile faceau parte din initiere, ca mijloc de cunoastere si elevare spirituala.”
Sperand ca probabil initierea inca este legata de calatorie, mai mult ca sigur calatoriile acestea facand parte din initierea autoarei in drumul cunoaterii misterelor acestei tari.
O carte - o suferinta!?
Cu toate ca si aceasta cunoastere nu s-a facut fara suferinta, ci doar prin ‘transferul’ ei, in sfera creatiei, am putea spune ca le-a diminuat pe celelalte personale, sublimandu-le. Suferinta proprie devenind astfel mai surda, proiectele anterioare fiind implinite (printre care cele patru carti anterioare, dintre care una…foarte premiata!), poate si alte impliniri ca om de familie si ca parinte mai ales, au facut ca informatiile despre aceasta tara sa-si recapete expresivitatea poetica si descriptiva in interiorul personal intim - acela separat de alte roluri si functii pe care autoarea le-a ocupat cu succes - interior unde respira talentul ca la el acasa!
Acela care nu iubeste nu are nicio arta,
Cine iubeste chiar de-o emotie n-arata,
Nu-si reconstruieste din a auzului erata
Ci-si intareste atitudinea ce-i aplecata,
Catre cel iubit!
Se spune ca sunt foarte multe carti despre aceasta tara, care in repetate randuri a incantat prin informatiile cuprinse in paginile lor. Personal, nu cunosc decat una singura, pe aceasta, si cred ca imi voi pastra in continuare modestia lipsita de sfiala in domeniu, deoarece, citind aceasta opera, cu siguranta nu iti mai trebuie alta! Modestie proverbiala de altfel, ce spune - una si buna! Dupa cum si comenta cineva: in timp dupa ce ai citit aceste randuri ti se face dor de Japonia…iti vine sa revi, iti vine s-o recitesti, iti revine dorul sa calatoresti chiar in caz ca nu ai facut-o la propriu si nici nu-ti permiti, dar o poti vizita atat de mult exact cat pasii dansei au urmat mai multe carari prin aceasta tara! Dumneaei fiind ca un ghid initiatic excelent nu numai in incursiunea imaginativa a drumurilor, frumusetilor locative, a tehnicilor sugerate a fi vizualizate prin ochii ei, cat mai ales acea incursiune ideatica prin mintea nipona, inconfundabila cu o alta gandire a lumii.
“Floarea Carbune scrie! Ca un rau, cuvintele curg in versuri si proza, aducand cu sine, pentru lumea toata, emotionante momente din viata sa.” - Gabriela Petcu, redactor la ziarul “Curentul international”
Japonia, tara rasaritului - "a soarelui rasare”- a traditiilor stravechi de milenii, dar si a tehnologiei avansate... Un motiv pentru care Japonia inca este o monarhie? „un simbol al statului si al unitatii poporului”, potrivit Constitutiei tarii din 03 mai 1946. Monarhia reprezentand un simbol de ghidare si contiuare a moralitatii, culturii si mentalitatii merituoase, demna de a fi perpetuata secole si milenii de-a randul! Daca ai sta sa te gandesti cum de Japonia - o tara atat de mica - a reusit sa cucereasca tari mari, precum China, si sa le stapanesca mult timp de-a lungul istoriei, apoi cum prin aceasta minte cuceritoare, japonezul avanseaza pe treptele cele mai inalte ale tehnologiei, chiar numai de aici ai putea desprinde fascinatia acestei tari! Fascinatie, despre care tind sa cred, ca o doamna poet nu avea cum sa ramana indiferenta fata de ea! Iar cucerirea si avansarea tehnicii nipone, aparitiile noutatilor si inventiilor de tot felul in domeniu nu se face prin desprinderea de traditie, de obiceiuri stravechi ce au fost incorsetate in conotatiile morale vii ale psihicului japonez! Tocmai acest fapt reprezinta paradoxul-paradoxurilor si misterul-misterurilor acestei tari! Nu intamplatoare au fost si alegerea semnelor de pe carte ce indica infinitul... cuprinzand soarele de pe drapelul nipon in interior.
Japonia, o tara mica, un mare paradox!
Asa ar fi trebuit sa incep prezentarea acestei carti, pentru ca acesti oameni ai celei mai avansate tehnici de pe glob, paradoxal ei sunt oamenii ce au stat in permanenta aproape de religie, de conduri etice si de arhetipuri stravechi, pe care le-au ascultat in permanenta, le-au respectat si le transmit in continuare generatiilor viitoare… Cinste niponilor! Cred ca nu degeaba mentalitatea lor este una confundabila cu aceea de a fi alesi, apartinand regatului solar al zeitei soarelui – Amaterasu – Marea Zeita!
Prin lumina aceasta intelegem ca acea judecata amintind ca, ceea ce sunt nemtii pentru cultura noastra apuseana, sunt japonezii pentru cultura de rasarit - este un fals, o prejudecata - pentru ca si-au amprentat puternic ‘sigla’ peste intreaga lume estica! Acesta fiind soarele (de pe coperta, cuprins de litera infinitului – foarte sugestiv!) Acesti ‘enigmatici’ priviti precum neamtul ca fiind rece din cauza calculelor exacte si nestramutate de la reguli matematice, duse la extrem uneori (pentru germani fiind valabil) nedepartandu-se de rezultatul operatiei, doamna C. Floarea a vazut ca “enigmatic” echivaleaza cu sensibil, in fapt. Poate chiar mai sensibili sunt japonezii decat aceea care nu fac niciun calcul in viata lor… Niponii sunt foarte sensibili si indragostiti de tot ceea ce este frumos (de florile de ciresi japonezi), caci ei, chiar daca nu spun la tot pasul “te iubesc!”, ori poate ca nu spun niciodata, transpun in fapte, incercand din rasputeri ca si comportamentul iubitor sa vorbeasca de la sine. Isi iubesc aproapele poate mai mult ca oricare popor, ca de-ar fi taranul de la catun, sau ca e “marele sensei”, la ei sunt toti egali!
Nu ratati o lectura… sau mai bine spus o calatorie superba!
Postat de: Valerian-Mihoc Miercuri, 05 Februarie 2014
despre Japonia, calatorie in japonia
De interes in online:
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Designul modern al frigiderelor Samsung: cum sa integrezi aparatul frigorific in estetica bucatariei tale
- Cum sa alegi crema anti-aging potrivita pentru tipul tau de ten
- Aromele timpului: cum parfumurile ne transporta in amintiri si experiente
- Amenajarea locuintei pentru o familie numeroasa: ce elemente ar trebui sa incluzi in decor?
- 5 pasi simpli pentru a pregati un carrot cake delicios chiar la tine in bucatarie
