“Tot un jegos ai ramas, un nigger retardat de la lovitura primita in capatana. Mai bine crapai dracului cu invidia ta cu tot. Dar poate nu e tarziu. Oricum toata lumea vede ca ai ramas cealapadiu. Probabil pastilele pe care le inghiti nu-ti fac bine…deja ai privirea cam shashie. Stai linistit ca mai sunt care inca te blesteama si a doua oara fi sigur ca nu mai scapi. Dumnezeu ti-a dat o sansa ca sa te indrepti. Data viitoare cred ca nu prea o sa mai aiba ce culege din tine…o sa te adune cu patura”

Acestea sunt cuvintele scrise de un critic la adresa lui Serban Huidu.

Inca de la aparitia emisiunii care l-a facut cunoscut pe Serban stim ca oamenii au o rautate anume indreptata catre semenii lor de succes, care au razbit in viata, dar rautatea nu are limite uneori.

Sunt sigura ca acel “critic” agresiv nu a trecut niciodata prin ce a trecut Serban si familia lui. Stie el oare ce inseamna un accident atat de grav? Stie cum este sa astepti in holul unui spital ore in sir, fara sa stii daca unul dintre membrii familiei mai traieste sau nu? Parintii lui au trait cosmarul de a-si vedea fiul aproape mort?

Ca sa nu mai zic de “uratura de bine” de la sfarsit!

Sa nu simpatizezi pe cineva este perfect normal. Sa urasti anumiti oameni este, din nou, normal. Sa doresti raul unor persoane - nu este prea normal, dar, sa recunoastem, multi dintre noi, o fac, desi in multe cazuri dorim raul doar unor personae care ne-au ranit sau ne-au facut rau, nu unor straini de la televizor.

Dar sa doresti moartea cuiva este absolut anormal, impotriva firii, impotriva esentei de a fi om – animal rational, impotriva Bisericii si a crestinitatii si lista poate continua la infinit.

Stiti babutele care merg zilnic la Biserica si imediat ce ies pe usa lacasului de cult injura ca la usa cortului? Intelegeti ideea.

Citind comentariul imi mai vine ceva in minte: ce nivel de studii are individul? Nu ca vreau sa il fac incult, dar numai oamenii care nu inteleg anumite lucruri, pot fi capabili de asemenea sentimente si injurii.

Probabil nu realizati cat de mult ar trebui sa va dea de gandit aceste cuvinte, dar va invit sa luati o pauza de la activitatile zilnice presante si sa va ganditi un pic la ce a vrut sa spuna acest …om.

Asa-i ca va ingroziti? Intr-o era plina de dezastre, boli incurabile, probleme financiare si o multime de alte rauri care nu depind de noi, ca indivizi, care ne scurteaza viata si nu ne lasa sa ne bucuram de ea, omul asta vine sa ne arate cat de mult a deviat omenirea si de cat de mult rau sunt unii capabili.

Nu pot sa ii intorc urarile de bine, dar o sa reproduc o vorba auzita la cineva mult mai destept ca mine: sa primesti ce meriti, draga comentatorule!

Postat de: Simona Luni, 22 August 2011