Asa cum scrie si-n titlu ma cheama Suzy si sunt o pisicuta foarte norocoasa! Ca sa intelegeti de ce, am sa spun si voua povestea mea, destul de palpitanta si plina de peripetii si intamplari haioase.

Sa incepem cu inceputul. Pe cand eram pisoias, stapanii mei s-au descotorosit de mine abandonandu-ma pe unul din podurile din Ploiesti. Aici riscurile erau foarte mari deoarece acest pod este una din cele mai circulate artere din oras, norocul meu s-a numit Aura care m-a gasit pe pod si instantaneu mi-am luat figura de pisicuta nefericita si neajutorata astfel ca Aura nu a rezistat si m-a luat la ea la servici. Aici, la serviciul Aurei este lume multa si draguta, dar si doi caini, Blacky si Zorro cu care m-am imprietenit relativ repede. Viata alaturi de doi caini nu-i asa usoara precum ati putea crede, ajunsesem singura pisica din oras care venea cand era chemata „Cutu, cutu!” si eram o biata pisicuta care se batea cu aceiasi doi caini pentru mancare, cum va dati seama balanta de forte inclina net in favoarea celor doi. Dar cum mancarea de pisici este mult mai buna decat cea de caini, Blacky si Zorro ajunsesera si ei sa reactioneze cand erau chemati „Pis pis pis!”, era o adevarata distractie in jur cand nu se mai stia cine si cand trebuie sa vina sa manance.

Norocul meu pisicesc a facut ca unul din geamuri de la una din ferestrele cu grilaj sa se sparga, beneficiind astfel de posibilitatea de a intra in cladire si dupa ce programul de lucru se incheia. Odata a venit pe aici un motan foarte dragut si ne-am imprietenit imediat chiar daca Blacky si Zorro il alergau de cate ori il vedeau. Stiau ei ce stiau! Din relatia noastra au rezultat 4 pisoi, un animal in ples era de neacceptat, mai ales ca eram considerati prea multi, astfel ca a inceput campania de adoptie a celor patru pisoiasi ai mei. Nu aveti idee ce greu este sa gasesti un stapan pentru o pisicuta, dar 4 stapani devenise deja „Misiune Imposibila”. In cele din urma cei 4 pisoi si-au gasit alti patru stapani si totul a revenit la normal. Intre timp, acelasi lucru s-a intamplat si cu Blacky care a devenit mama a 5 catelusi superbi. Dupa o alta campanie la fel de dificila de plasare a celor 5, s-a luat decizia ca si eu si Blacky sa fim sterilizate pentru a nu mai avea probleme cu actiunile de adoptie.

Ce mai incolo si incoace, sunt o pisicuta foarte rasfatata si foarte norocoasa, sunt mereu inconjurata de cineva care are grija de mine ma pazeste, sau ma hraneste, sau pur si simplu ma dezmierda.

Asa ca cele noua vieti de pisica sunt inca intacte si „functionale” prin urmare nu ramane decat sa ma admirati in poze!

Postat de: Robert-Codescu Miercuri, 26 Ianuarie 2011