Confesiunile unei masti, Yukio Mishima, o carte absolut tulburatoare
Literatura japoneza introduce cititorul intr-o lume dominata de un farmec subtil, de o tristete si de o melancolie aproape inexplicabile pentru noi, europenii. Dintre multii si talentatii scriitori japonezi, care au aparut si in Romania prin cartile lor, ma voi referi la unul din cei mai sensibili.
Confesiunile unei masti este o carte scrisa de Yukio Mishima, scriitor japonez renumit, dominat toata viata de framantari si de acute crize sufletesti. Romanul, scris la persoana I si avand o tenta autobiografica, se distinge in primul rand prin stilul direct, obiectiv si autoironic de a spune lucrurilor pe nume, prin disectia aproape chirurgicala a trairilor si suferintelor unui om care treptat, la inceput incostient, apoi rational, isi da seama ca nu-i la fel ca toti ceilalti.
Personajul din Confesiuni, Kochan, este primul copil al unei familii japoneze, altadata cu stare, acum aflata in declin. Copilaria si-o petrece intr-o casa intunecoasa, austera, aflat permanent sub dominatia bunicii, persoana autoritara, care isi impune principiile educationale in fata parintilor. Contactele timpurii cu lumea, cu ceea ce inseamna exterior, se produc sub semnul unei permanente temeri, precautii exagerate, la care se adauga presentimentul unei damnari care inca de pe acum incepe sa-i marcheze viata. Copilul bolnavicios, care savureaza scenele cu lupte din basme, devine un adolescent frustrat, torturat de propiile fantasme. Scena martiriului Sfantului Sebastian, gasita intamplator intr-un album de arta, devine pentru el o sursa de placere si de senzualitate. Anii studentiei si ai iminentei maturizari si-i petrece intr-o insingurare din ce in ce mai mare. Ajunge sa-si dea seama ca de fapt el este atras de barbati si nu de femei. Incearca sa fie ca toti ceilalti, resimtind asa zisa normalitate ca pe o falsitate obligatorie, la care trebuie sa ia parte, intr-o Japonie dominata de atrocitatile razboiului, aflata in prag de capitulare. Doreste s-o iubeasca pe Sonoko, dar ajunge, dupa lungi ezitari, sa se cunoasca mai bine pe sine, totul terminandu-se cu o aparenta acceptare a propriului eu.
De-a lungul intregului roman apare motivul mastii. Erosul si moartea sunt laitmotivele acestui spectacol al vietii la care tanarul Kochan ia parte in felul propriu. Intr-o tara dominata de razboi si de confuzie, a te intoarce la normalitate, a gasi repere e foarte greu. Homosexualitatea lui este sursa unui permanent sentiment de vinovatie. Doreste sa moara glorios, dar alege sa traiasca cu orice pret, dispretuindu-se pe sine. El nu este un razvratit, nu condamna pe nimeni, straduindu-se sa-si joace rolul propriei vieti, dar rezonand la cea mai mica nota falsa. Exista bine si rau in tot acest joc subtil la care ne constrange viata. Daca exista, de ce sunt atat de inselatoare granitele dintre ele? Marturia tulburatoare din aceasta carte indeamna pe oricine la o adanca introspectie si te face sa indragesti in acelasi timp acest stil franc, deschis, dar si sofisticat in acelasi timp.
Un articol de: Irina Lazar
Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 10 Octombrie 2015
scriitori japonezi, romane, romane autobiografice
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Transformarea pielii cu retinal: ingredientul de 10 ori mai puternic decat retinolul
- Top 5 motive pentru care anvelopele de vara Barum sunt o alegere excelenta
- Cum sa-ti rambursezi creditul mai rapid: strategii eficiente
- Ce sa porti la o conferinta de afaceri: idei de tinute office chic
- Costul fatetelor dentare: cum poti sa iti planifici financiar pentru un zambet perfect?
