De ce ne tratam urat copiii?
Copiii, in ziua de astazi, se fac, deseori, pentru ca este momentul, pentru ca este varsta, pentru ca apar presiuni in partea rudelor sau a sotului sau...de gura lumii.
Multi dintre ei se nasc in asemenea contexte. Iar in curand devin tratati foarte urat. Insa nu doar celor nascuti in astfel de conditii li se aplica acest tratament.
Cand am inceput sa scriu acest articol am facut-o pentru ca, in drumurile mele, m-am tot lovit de astfel de situatii in care am asistat, in mijlocul strazii, in magazine, la terase, la locul de joaca sau in parc, in plimbarile mele, la scene de violenta aplicata asupra copiilor.
Mame care lovesc cu sete, copiii, peste fata, care ii trag de mana tipand la ei sau care, mai rau – desi nu stim ce este mai rau - le adreseaza cuvinte grele care au un impact puternic asupra sufletului unui copil.
Observatie directa
In parcul Tineretului din Bucuresti am asistat la o scena intre un copil foarte fericit de jocul in nisip si mama acestuia care urla isteric sa “scoata mana din mizerie” ca asta nu este joaca (mi-am amintit ca eu ma jucam in nisip si era ceva la ordinea zilei), iar enervata de faptul ca micutul era incantat de “treaba lui” si nu se dezlipea de constructia relizata, mama l-a tarat prin nisip de o mana lovindu-l peste fata pentru ca ea “nu cumpara haine frumose ca sa le murdaresti tu in nisip”. Copilul a inceput sa planga si multumita, l-a luat acasa. Este mai usor cu palma. Dureaza mai putin si este mai usor decat vorba buna.
Si in in zona Eroii Revolutiei am asistat, stand la rand, la o mama care a cumparat doua acadele copiilor. Baiatul a desfacut acadeaua si a scapat-o pe jos in momentul imediat urmator. Iar aceasta situatie a degenerat exagerat. Enervata ca “a aruncat banii pe fereastra” tanara mama a rabufnit spunandu-i celui mic ”m-am saturat de tine, mi-ai distrus viata, de ordinar nenorocit ce esti, fir-ai tu al dracului, misca acasa ca te omor sa scap de tine ca mi-ai mancat zilele”
Alte situatii in care parintii se adreseaza copilului cu “misca”, “ taci dracului”, “mi-ai mancat viata”, ”daca nu erai, aveam liniste” si toate acestea pentru nimicuri…sunt la ordinea zilei. Vrei-nu vrei, te lovesti de ele in parc, pe strada, in transportul in comun.
De ce vorbim urat cu copiii nostri? De ce nu mai gasim simplitatea in activitatile lor? De ce ii ferim de joaca in nisip, de alergare, de micile placeri infantile? De ce pretuim mai mult un leu dat pe o acadea decat sufletul lui? Si de ce continuam sa facem copii daca nu ni-i dorim? Ca sa ajungem sa le vorbim astfel? Sau asta credem ca ne face “mame”?
Sa meditam asupra acestui fapt.
Postat de: Sorina-Corneanu Luni, 20 Aprilie 2015
educatie copii, educatie parinti
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- De ce sa alegi produse de carmangerie provenite de la ferme certificate?
- Top 5 experiente de neratat in Dubai: de la safari in desert la cumparaturi de lux
- 5 ingrediente de evitat in samponul tau si de ce
- Cat dureaza o interventie pentru implantarea unei proteze de genunchi?
- Sfaturi pentru un zambet de invidiat: cat de des e bine sa mergi la dentist?
