Tara mea
Intr-o tara pustie de dor...
Unde pana si cuvintele mor,
Setea e una de omor,
Dar romanii nu stiu decat amor.
Copiii isi plang parintii cu jale,
Batranii ajung in inchisoare,
Mamele nu mai pot fi numite mame,
Iar in loc de poze pe birou sunt rame.
Sufletele sunt pline de razbunare,
Alcoolul e singurul ce mai curge în pahare,
Iar banii nu mai sunt de mult în buzunare.
Inima e tot mai plina de ura,
Lacrimile curg doar de ciuda,
Adevarul nu mai e de mult aici,
Iar cei ce ne conduc sunt doar pitici.
Unii au portofele mari, dar inimi reci,
Copiii lor le simt lipsa inca de mici,
In timp ce femeile din viata lor...
Sunt doar in dormitor, nu lasa nici un gol.
Suntem condusi de manie si mandrie,
Nimanui nu-i pasa de ce ti se intampla tie.
Ar trebui sa ne fie rusine,
Cei ce ne conduc nu vor doar rubine,
Au ajuns sa-si doreasca si pielea de pe tine.
E din ce in ce mai rau,
Dar, Romanie, nu faci nimic sa fie bine.
Postat de: Iulia-Dragan Miercuri, 16 Martie 2011
poezii, Romania, tara
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
- Top 5 cauze ale problemelor renale la caini si cum pot fi prevenite prin controale regulate?
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa