Sunt la un pas de fericire, imi spuneam
Sunt la un pas de fericire - imi spuneam,
Indragostindu-ma de papusi mari cu ochii de sticla.
Singura le inecam apoi in apele adanci ale memoriei.
Al meu e tot ce vad - imi spuneam,
Stand pe o planeta mare cat pantecele unei balene,
Incercand sa prind soarele cu mana.
Turme de lupi veneau apoi sfasiindu-l cu dintii
Lasand sa-mi curga pe cer si pe piept pete de sange.
Un cantec tors, de greier se zbate-ntr-o clepsidra uitata.
Viata noastra-i spuneam ingerului sculptat cu aripi de lemn,
E-un desert unde cresc flori salbatice, rosii.
Un pustiu cu ierni aspre si vartejuri ametitoare ce-ti fura auzul si vazul.
Curand, foarte curand, timpul isi va rupe panza peste crestetul meu….
Postat de: Ioana-Nastase Luni, 25 Octombrie 2010
poezii, despre-fericire, poezii-de-dragoste, mesaje de dragoste
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
