Sunt (poezie)
Sunt apa uitarii ce naste speranta
Lumina tacerii in hohotul stins
Sunt mana ta dreapta ce-atunci cand ti-e teama
Iti tine in noapte chibritul aprins
Sunt oarba si muta atunci cand gresesti
Iti stiu de-amanuntul ciudate povesti
Si-ti sunt avocatul ce cade-n pacat
Greselile-ti multe dorind sa le scap
Sunt inger si demon si fara defect
Atunci cand departe ti-e gandul corect...
Incerc sa te-ntorc, renunt si ma-ntreb
Cand ai sa te-opresti sa ma faci sa te-alerg?
Sunt soapta ce-ti spune adio cand pleci
Si mana-ncalzindu-ti tamplele reci
Sunt foc si sunt apa, topesc si inghet
Cu toate ca astea n-au totusi un pret
Postat de: Sorina-Corneanu Luni, 03 Octombrie 2011
poezii
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza