Poezie de dragoste: Luntrea aurie
Dar noptile acestea, frumoaso, cum de sunt,
Atat de diafane, din cer pana-n pamant?
Padurile par alge inalte-n clatinari...
Noi ne plimbam alaturi pe fundul unei mari.
Lucirile acestea de sus, vor fi fiind
Sau astre, sau meduze prin adancimi plutind...
De-aseara se zareste, cu carma spre Apus,
O luntre aurie, deasupra noastra, sus...
Asa ne urmareste de-aseara, pe-amandoi:
Sta drep deasupra noastra cand ne oprim si noi!
O, poate ca din luntrea ce ne tinteste-asa
Într-un târziu, o scara de raze s-o lasa,
Si daca tu vroi-vei, ne vom sui. Apoi,
Cu luntrea aurie vom asfinti si noi.
(o poezie de Eusebiu Camilar)
Postat de: Sorina-Corneanu Luni, 04 Aprilie 2011
versuri de dragoste, poezii
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cupluri de vedete care au ales sa doarma in paturi sau chiar dormitoare separate
- Cea mai simpla reteta de ciorba de perisoare. Vlad Ciuburciu: "Oferim intotdeauna clientilor experiente unice"
- Perspective
- Talismane din argint – ce simbolizeaza acestea?
- Ce trebuie sa stii cand cumperi un cojoc de blana pentru prima data?