Munca şi mentalitatea de sclav

Munca, munca si iar munca…

Cei mai multi dintre noi, cand aud cuvantul „munca” se gandesc la o activitate pe care o faci ca trebuie, pe care vrei sa o termini cat mai repede ca sa poti pleca acasa ori altundeva si  sa te apuci de acele lucruri minunate care te asteapta. Munca este cumva sinonima cu efortul, chiar cu suferinta as zice. Cel putin pentru cei mai multi oameni.

Acum cateva luni, intr-o discutie cu sefa mea, o domnisoara draguta de 28 de ani, de altfel, o aud spunand la un moment dat, referitor la sarcinile de serviciu (citat aproximativ): La urma urmei, nu vii la munca de plăcere, daca e sarcina de serviciu, o faci, vrei nu vrei... Atunci am avut un gand, sa-i spun: Stii, tocmai ai definit mentalitatea de sclav!. Nu am mai apucat, caci era oricum pe fuga.

Dar acesta este adevarul: cel care se gandeste la munca sa ca la o datorie, la ceva pe care il face pentru ca TREBUIE sa-l faca, nu pentru ca VREA sa il faca, are o mentalitate de sclav. Sclavul considera ca el nu poate alege, el nu se crede in stare de a functiona pe baza propriilor sale alegeri. El a renuntat la puterea sa de a alege, din teama...teama de a fi parasit, abandonat, poate chiar ucis.

Cine este „sclavul” din noi, mai exact?   

Sclavul din noi este de fapt copilul din noi. Copilul ranit, copilul abuzat din noi. Este acea parte care a hotarat ca aceasta suferinta este prea mult pentru mine. Nu vreau sa mai simt vreodata asa ceva. Si face tot ce poate ca sa evite suferinta respectiva.

Prin aceasta deconectare de la ce simti iti delegi responsabilitatea actiunilor tale. Pentru ca refuzi efectul, pierzi si capacitatea de a „cauza”, de a actiona. Problema este ca aceasta inseamna a renunta si la placere, la  satisfactie. Daca nu mai ai puterea de a decide si de a-ti urma deciziile, atunci pierzi nu doar eventualele necazuri si suferinte, ci si beneficiile si placerea. Orice rezultate ai obtine din munca ta, de exemplu, acestea nu te vor multumi niciodata pe deplin, daca ai actionat din datorie, pentru ca „asa trebuie”, fara sa fii implicat total acolo.

Solutia?

Solutia este sa pornesti de acolo de unde ai ramas: de la refuzul suferintei. Cand incepi sa iti accepti suferinta, incepi sa iti recapeti puterea de a lua decizii si libertatea. Atunci te indrepti spre munca ce nu mai este munca, ci placere.

Cel care a scris aceste randuri este un sclav care a inceput sa se trezeasca! 

      

Marius Lazar        

Nota obtinuta:
10 (9 voturi)
3010 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Luni, 15 Februarie 2010

Etichete pentru acest articol:

munca, job, sclavie, stresant


S-ar putea sa va intereseze si:

De mici ne visam femei importante…mai tarziu vorbim de independenta,apoi de sot si [..]
citeste si comenteaza
Ganduri pentru oamenii care se gandesc ca se vor duce cu functia in mormant [..]
citeste si comenteaza
Un brand are impact total daca alaturi de stimulii vizuali si auditivi se activeaza si [..]
citeste si comenteaza
Cu totii muncim intreg anul si asteptam nerabadatori concediul pentru a ne deconecta de [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Tot mai des avem de-aface cu barbatul indecis. Bulversat si el de o lume in care femeile il vaneaza [..]
citeste si comenteaza
Cine stie cum a aparut fularul? Cu siguranta istoria lui este una ascunsa in vremuri demult apuse. [..]
citeste si comenteaza
Peste tot gasim diete de slabit, dar sunt si persoane isi doresc sa se ingrase. Daca ai avut in [..]
citeste si comenteaza
Coafurile de mireasa cu voal sunt foarte apreciate. Daca va doriti o coafura de nunta speciala, [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate