Organismele modificate genetic din farfurie. De ce ingineria genetica?

botanist_mg

La ora actuala, in contextul cererii tot mai mare de alimente la nivel mondial, organismele modificate genetic au patruns si in agricultura, unele fiind utilizate pentru  productia de alimente, altele destinate hranei pentru animale.

Tehnicile traditionale de interventie a specialistilor in cultivarea plantelor in sensul cresterii productivitatii sunt  tehnici de inmultire selectiva si ameliorare a plantelor. Din nefericire, aceste tehnici sunt dependente de timp, ele necesitand un numar mai mare de generatii ale plantelor respective pentru a obtine caracterele dorite in descendenta.  Ingineria genetica – cea responsabila cu producerea organismelor genetice modificate opereaza mult mai rapid,  dar si mai precis, prin interventia la nivelul ADN-ului interesat, mai precis la nivelul genei de interes in transmiterea caracterului de interes.  

Asa cum este definit, un organism modificat genetic poate fi orice organism, cu exceptia fiintelor umane, in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate care nu se produce in mod natural  (adica  prin imperechere sau prin recombinare naturala).

 

Unde le intalnim?

Intalnim aceste organisme modificate genetic in sectorul medical –  cu ajutorul lor se obtin substante de interes terapeutic, asa cum sunt hormonii de crestere  sau insulina etc.  In agricultura se urmareste  cresterea productivitatii prin obtinerea de plante rezistente la anumiti daunatori, sau la anumite ierbicide, sau pur si simplu pentru rezistenta la factori climatici.  In acelasi registru  figureaza si beneficiul ecologic adus, plantelor modificate genetic reducand contaminarea solului cu pesticide si fertilizanti. La nivel mondial sunt cateva tari - lideri in cultivarea plantelor modificate genetic, toate situate in continentul America. In tara noastra soia a fost interzisa la cultivare inca din anul 2007, fiind cultivat, in arii protejate, doar porumbul modificat genetic.

 

Dar la noi in tara?!

In conformitate cu normele legale aflate in vigoare in tara noastra, produsele alimentare ce contin sau provin din organisme modificate genetic trebuie etichetate. Deci, daca le vom gasi pe piata, acest lucru va fi evidentiat pe eticheta produsului respectiv. In aceasta privinta exista legi care stabilesc reguli detaliate si foarte clare privind etichetarea acestor tip de alimente precum si monitorizarea lor. Monitorizarea acestora se desfasoara continuu si este facilitata de etichetare. Ea are in vedere inregistrarea eventualelor efecte ale acestor organisme asupra asupra sanatatii umane, dar si asupra mediului inconjurator.

 

Din punct de vedere al evolutiei pe plan mondial al culturilor de plante modificate genetic, in anul 1996 aveam o suprafata de 1,6 ha, fata de anul 2008 – 127, 2 milionae de ha, in topul celor 17 tari mega-cultivatoare de plante modificate genetic primul loc il ocupa detasat SUA, unde se cultiva soia, porumb, bumbac, dovlecel, papaya, cartof, sfecla de zahar, apoi Brazilia – unde se cultiva soia porumb si bumbac, iar pe locul 3 – Argentina cu aceleasi culturi: soia, porumb si bumbac. In lista tarilor cultivatoare, Romania se afla pe locul 21 – cu o suprafata mai mica de 0,1 mil. ha, si aceasta doar pentru porumb. (Clive James, 2009.).

Daca in America produsele alimentare ce contin sau provin din organisme modificate genetic  nu sunt supuse unui regim de etichetare obligatoriu,  in Europa, organismele modificate genetic  sunt mai intai supuse autorizarii spre a fi  puse pe piata, iar etichetarea produselor alimentare sau a hranei pentru animale este obligatorie. Asa se respecta dreptul consumatorului de a fi informat asupra produsului respectiv, dar si de a-si alege hrana in cunostinta de cauza.   

In prezent, la nivelul Uniunii Europene sunt autorizate pentru utilizare ca alimente dar si ca furaje un numar de 45 de plante: 26 specii de porumb, 6 de soia, 8 de bumbac, 3 de rapita, 1 de sfecla de zahar si 1 de cartof. Pentru cultivare insa, in UE sunt autorizate doar 2 specii: 1 de porumb – autorizat din anul 1998, atat pentru cultivare si folosire ca aliment si ca furaj, si 1 specie de cartof - Cartoful Amflora – doar petru utilizare industriala.

 

Dreptul consumatorului la libera alegere

Cu privire la controversele iscate pe acesta tema, acestea sunt in primul rand de natura etica – prin afectarea patrimoniului organismelor biologice, prin impactul produs de lansarea unor “gene” false intre specii de acelasi fel, dar si obiectii inregistrate privind consumul categoric de astfel de produse  in alimentatie.

Faptul ca produserea acestor mici “Franckensteini” este domeniul de dominatie al doar catorva companii, fapt ce duce la dependenta celorlati producatori de marii magnati – nu ar fi atat de rau, daca n-ar atarna de fapt potentialul impact asupra sanatatii umane. Si ne referim la producerea de alergeni, la transferul de gene rezistente la antibiotice, dar si la alte efecte ce pot trece neobservate.

Asa priviti in farfuria dumneavoastra?!

Toate aceste culturi constituie de fapt materii prime si ele sunt folosite pentru extragerea anumitor substante destinate produselor alimentare – cum sunt malaiul, grisul de porumb, uleiul de porumb, chips de porumb sarat, fulgii de porumb. Din soia se obtine uleiul de soia, produsele pe baza de soia, deserturi, laptele de soia, etc.

Din aceste produse se mai obtin si o larga categorie de ingrediente alimentare asa cum este faina de porumb – pe care o regasim in cereale pentru micul dejun, biscuiti, amidonul de porumb (frecvent utilizat ca ingredient in cereale pentru micul dejun, biscuiti, pesmet, bere, etc ) amidonul de porumb din mancarurile gatite, sosuri, mezeluri, deserturi si creme, produse de patiserie, dar si derivati – asa cum sunt siropul de glucoza, deztroza si maltodextrine pe care le gasim in biscuiti, batoane de cereale, biscuiti sarati sar si dulci, iaurturi, ciorbe semipreparate, diferite deserturi, mezeluri.

Ultima categorie a produselor destinate consumului uman o reprezinta cea a aditivilor alimentari – din care fac parte cei proveniti din porumb: amidonul, caramelul, sorbitolul, fosfatii de amidon, manitolul, izomanitolul, gluconolactona sau cei proveniti din soia: lecitina, uleiul de soia oxidat, dar si o intreaga lista de arome de baza.

Faptul ca aceste produse sunt etichetate obligatoriu in tara noastra trebuie sa ne faca sa ne simtim  mai in siguranta. Este dreptul nostru sa stim ce mancam, sa alegem daca dorim sa mancam sau nu alimente ce contin organsime modificate genetic.

Un articol de: Mirela Calutu

Nota obtinuta:
10 (15 voturi)
1876 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Marţi, 15 Octombrie 2013

Etichete pentru acest articol:

alimente modificate genetic, soia, porumb


S-ar putea sa va intereseze si:

Drogurile fac parte din cultura agricola inca din mijlocul secolului trecut, iar cu [..]
citeste si comenteaza
Canicula poate crea neplaceri pentru multi dintre noi. [..]
citeste si comenteaza
Uneori seara tarziu, atipim cu televizorul aprins, iar a doua zi ne trezim obositi si nu [..]
citeste si comenteaza
Adevar si mit. In realitate, nu alimentele bogate in grasimi te ingrasa, ci acidul! Ce [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

"Eternul feminin care ne ridica spre ceruri imbratiseaza multiplicitatea, varietatea [..]
citeste si comenteaza
Cineva spunea ca atunci cand o femeie isi contureaza buzele, este ca si cand un soldat isi curata [..]
citeste si comenteaza
Calatoria este acea stare, De autocunoastere aflare, In a rezistentei eu-lui matur, Intre inadverte [..]
citeste si comenteaza
Machiaj arabesc? Modelul de azi: Haifa Wehbe, renumita pentru machiajul ochilor "perfect [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate