In dragoste, eroare personala sau colectiva?

In caz ca poate lipsi responsabilitatea personala pentru actele pe care le savarsesti, poti da vina foarte usor pe influnetele nefaste ale societatii actuale sau pe orice altceva, insa pentru lipsa iubirii numai noi insine suntem vinovati.

Poti da vina pe altul, pe fostul sau pe actualul, insa dupa modul cum distribui vina se vede responsabilitatea fata de altul, respectul fata de el si fata de noi insine... Deci, in caz de i-am lasa pe toti si-am vorbi numai de noi, am vazut cat de important este sa ne iubim si sa fim centrul de unde pleaca iubirea spre lucrurile si fiintele inconjuratoare.

Gandim atat de mult la iubire, insa din pacate asociem succesul la iubire cu acumularile materiale, aceasta-i trist...Greseala pleaca de la faptul ca ceea ce acordam 'viabilitate/ valabilitate' in viata cotidiana ar fi valabil si in iubire, de unde si multe neplaceri. Exista influente nefaste din partea generalului chiar si pentru acela care are o gandire proprie, sub imperiul manifestarii legii junglei, adica a aceleia ce devasteaza tot, mai ales acolo unde actioneaza invidia, pentru ca nu multi pot sa iubeasca si sa fie iubiti, ori atunci apare tendinta de a manji. Actioneaza asa-zisa 'gandire' a multimilor (vezi "Reprezentarile multimilor"- de Gustave Le Bon), ce poate duce la ghilotina doi indragostiti din motive stiute numai de ei. Multimile sunt eterogene si gandesc precum eschimosii, ce gasesc reprezentari la nivelul lor comun, de unde fac numai asociatii simple, spre exemplu: daca sticla element transparent asemeni ghetii, care se topeste in gura, asa si prima ar trebui sa se topeasca. Insa, pentru intreg nu prea exista influente negative, doar daca l-ar manji si pe el si l-ar duce la spanzuratoare. Intregul, adica o gandire intreaga, completa, fiind deja 'umpluta' nu i se mai adauga instataneu alte pareri straine de sine, asa cum se intampla unei mentalitati ce nu are prea multe pareri personale. O astfel de "mentalitate" este foarte influentabila si 'primeste' multiple schimbari ale gandurilor, in functie de mediu, de vreme, ori nu mai stiu, de foarte multi oameni, dar nu intocmai foarte pregatiti, deoarece are oroare pentru ce nu poate percepe, fiind de acord cu ceea ce poate intelege usor.

Pentru iubire cate nici nu facem!? Ne facem frumoase si sclipitoare, ne aranjam parul, strabatem nu stiu cati kilometri numai pentru un bun cosmetician, uitand ca lucrul cel mai bun suntem noi insine pentru persoana noastra si a partenerului, nimeni altcineva. Cu alte cuvinte, avem interes doar pentru ambalaj, chiar pe maniere frumoase, pe un set de politeturi (eticheta), pe un job bun, prieteni cu nemiluita...etc. insa continutul, adica noi insine...? Se pune accent pe foarte multe chestiuni, dar chiar bune fiind nu se cauta profunzimile, caci pana la urma nu te intreaba nimeni daca acela pe care-l numesti prieten cat de bun iti e. Superficialitatea este la un nivel de valoare: "Estetica" pozitiva trebuie de altfel sa se refere la interior, ca nici n-ar trebui sa folosim prea multe creme de a trata ridurile, pentru ca le prevenim astfel, prin zambet normal. Este deci o eroare de gandire colectiva? Am vazut cate influente din partea altora ar fi: ca trebuie sa ne ingrijim mai mult de exterior (de ceea ce 'trebuie' sa avem si de ambalajul care suntem), ca ceea ce zic multi conteaza, ca trebuie sa ai cat mai mult, ca trebuie sa fii cat 'jovial' (necontand cat de superficial), ca iubirea este un sentiment, etc. Greseala majora am vazut ca este perceptia precum ca iubirea este un sentiment.

Cand exista sentiment, atat cat tine el, dai bataie si la sex - zic unii ca atunci este momentul. Am vazut ca daca nu exista o anumita fuziune de dinaintea actului sexual, acesta nu este in masura sa o confere, ba bine ca si o poate alunga pe aceea care este. Ulterior, daca sentimentul s-a dus prea repede oare nici nu a fost? Posibil si aceasta, dar cel mai sigur fapt a fost faptul ca acea afectivitate n-a reusit sa se 'coaca' putin, alfel nici n-a apucat sa faca radacini ca a si fost pusa 'la incins', iar atunci normal ca se arde de tot...

Un articol de: Valerian Mihoc

Nota obtinuta:
0 (0 voturi)
1106 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Joi, 23 Ianuarie 2014

Etichete pentru acest articol:

despre greseli in dragoste, greseli in iubire



S-ar putea sa va intereseze si:

Eu spun: Buna pui! Tu spui: Hi babe! Eu spun: Sunt singura! Tu spui: Pot incerca? [..]
citeste si comenteaza
Te iubesc!…Tu fugi! Intr-o zi vei intelege ca iubirea vine cu lucruri bune in viata ta. [..]
citeste si comenteaza
Ma bucur sa te cunosc "pui de om"! Te asteptam sa-ti ascult mesajul. Sa-ti [..]
citeste si comenteaza
Se pare ca in lumea in care traim azi, notiunea de frumos a disparut. Suntem atat de [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Draga eu din tinerete, stiu ca te preocupi exact in momentul acesta de bucatica aia delicioasa de [..]
citeste si comenteaza
Festivalul de muzica ce da startul tendintelor generale in moda si marcheaza inceputul sezonului [..]
citeste si comenteaza
Am scris aceasta poveste acum cativa ani. Multi avem secrete pe care ne straduim sa le ascundem. [..]
citeste si comenteaza
Nopti in Rodanthe este una dintre cartile mele preferate si unul dintre cele mai apreciate romane a [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate