Devenim ceea ce credem…

“Niciodata sa nu spui niciodata”!.. “Nu lasa pe maine ce poti face azi”… “nu refuza niciodata o mana de ajutor”…”o mana spala pe alta si ambele obrazul”…si exemplele ar putea continua la infinit. Dar intrebarea mea este daca atatea lucruri ne sunt practice interzise, ce mai ramane cu adevarat permis?

Fugim de copilarie visand cu ochii deschisi sa fim oameni mari, sa nu avem bariere, sa fim propii nostri stapani fara sa intelegem ca nimeni nu poseda pe nimeni, nimeni nu poate cumpara sufletul nimanui fara sa il manjeasca si sa ii fure inocenta. Visam la libertate, la afectiune la o evadare continua...aici insectele probabil sunt cele mai fericite.

Chiar daca teoretic esti un om liber, practic esti ingradit de conditia umana. Ne facem singuri propiile noastre bariere, ne lasam prizonieri lor, ne este de multe ori frica sa ne autodescoperim.

Fugim de responsabilitati, ca mingea catre fileu, ne lovim cu capul de sus pentru ca nu suntem in stare sa privim in jos sa observam pragul de care tocmai ne-am impiedicat.

Fugim de batranete, de teama ca o sa ramanem singuri, zbarciti fara vlaga si urati. Ca nu o sa mai fie nimeni sa ne sustina, sau de la cine sa auzim o vorba buna. Insa nu luam in seama placerea de a imbatrani alaturi de cineva care sa nu iti faca zile grele, sa nu te jigneasca, sa nu te umileasca, sa ne fie mereu aproape neconditionat. Cred ca asta ar fi cheia succesului implinirii adevarate, implinirii sufletesti. Ador sa ma plimb cand e frumos afara si sa vad ca unii oameni inca se mai pot bucura de lucrurile simple lasand de inteles ca nu sunt afectati de problemele cotidine.

Deci pana la urma ne rezumam la o fuga continua fata de tot ce e in jurul nostru. Singurul lucru de care nu putem fugi este intalnirea cu eternitatea dincolo de firescul lumesc si pamantesc. Sunt multe intrebari de pus, si multe raspunsuri lasate pe banca de asteptare.

In concluzie suntem ceea ce gandim, actionam in urma trairilor de moment sau a unei gandiri foarte meticuloase. Puterea mintii este fara indoiala prea mare pentru a o constientiza la justa ei valoare.

Ramona Lita

Nota obtinuta:
10 (3 voturi)
1876 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Luni, 08 Martie 2010

Etichete pentru acest articol:

femeia stie, frumusetea lucrurilor simple, dragoste, iubire



S-ar putea sa va intereseze si:

Sunt convinsa ca nu este om care sa nu-si aminteasca, plin de emotii, clipele traite in [..]
citeste si comenteaza
S-au dus deja cateva zile din Noul An si cum orice zi este pretioasa vreau sa te intreb [..]
citeste si comenteaza
Admir oamenii puternici. Admir oamenii curajosi si pe cei altruisti. Aceste randuri sunt [..]
citeste si comenteaza
Feminitate…ce relevanta ai in aceste vremuri? Acum cand totul este atat de superficial [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Decizia de a urma un program de formare individuala a venit de la sine dupa o atenta analiza a [..]
citeste si comenteaza
E o mare diferenta intre ce spun femeile ca le atrage la un barbat si ce le atrage la un barbat. De [..]
citeste si comenteaza
Intreaba un barbat si vei primi un raspuns altruist: ”sunt mai multe femei, decat barbati in [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate