In drum spre fericire?
Oare cine este inventatorul fericirii? Toti oamenii vor sa fie fericiti, viata noastra de fapt este o cautarea a fericirii si ma intreb cati dintre noi o gasesc in final?
Nu cred in lucruri general valabile sau intr-o realitate universala. Cred in perceptia comuna a majoritatii, asupra unei asa-zise realitati. Nu cred in pareri gresite, ci doar in viziuni diferite. Nu cred in adevaruri absolute, ci doar partiale, aplicabile unor anumite tipologii poate comune.
Lucrurile sunt diferite pentru fiecare din noi, pana si un cuvant poate insemna altceva de la individ la individ. Mi-am dat seama de aceasta cand cineva mi-a spus intr-o zi ca nu crede in fericire pentru ca aceasta nu exista. La inceput mi s-a parut ca nu poate exista nimic mai trist sau mai cumplit decat o astfel de afirmatie. Mi-am imaginat ca un om care crede si spune asta trebuie sa fie extrem de nefericit. Am realizat mai tarziu ca m-am inselat, ca de fapt perceptia asupra a ceea ce inseamna fericire a multora este o utopie. Nu exista o definitie a fericirii, exista felul in care experientele personale, background-ul si capacitatea de a intelege lucrurile insumeaza factorii unici de la individ la individ de a avea o viziune proprie. Toti oamenii viseaza la fericire, dar exista doua categorii de oameni: aceia ce cauta fericirea si aceia ce o au, aceasta bineinteles in viziunea mea.
Fericirea nu este o destinatie, este o stare, este o clipa, un moment. Este bucuria de a sti sa traiesti, sa apreciezi ceea ce ti se intampla si ai acum. In munca zilnica, in lupta de a urca pe o scara sociala de altfel imaginara, am uitat sa ne bucuram de lucrurile absolut palpabile, care chiar exista. Am uitat ca lucrurile marunte de care avem parte zilnic sunt in mare parte privilegii si nu drepturi. Sa luam de exemplu un om nevazator, ce fericire mai mare ar fi pentru el decat aceea sa vada rasaritul, marea, copacii infloriti, sa-si vada parintii si pe cei ce il iubesc? In schimb, noi ceilalti trecem atat de normal si nepasatori pe langa toate aceste lucruri fara a simti nimic.
Oare cum trebuie sa fie lumea unui om ce s-a nascut fara auz? Cum trebuie sa fie un univers fara sunete, in care sa nu poti auzi ciripitul pasarilor, ploaia sau chiar zgomotul zilnic al orasului pe care multi dintre noi am ajuns chiar sa il detestam. Totul in jurul nostru forfota de viata, viata alcatuita din urat si frumos, notiuni pe care personal le iubesc in aceeasi masura intrucat ele formeaza lumea in care traiesc.
Daca vi se pare ca as fi idealista, gresiti, sunt departe de a fi asta, nu visez la o lume in roz, nu imi doresc sa schimb nimic pentru ca ea este perfecta exact asa. Pamantul este un mecanism perfect, fara cusur, de ce ar incerca cineva sa il schimbe? Daca ceva trebuie sa se schimbe, oamenii sunt aceia!
Fericirea este in voi, o aveti inca de la nastere, trebuie doar sa o descoperiti. Alegerile voastre sunt cele care va definesc, ele nu trebuie sa ii multumeasca pe prieteni, iubiti si nici macar pe parinti, ci doar pe voi. Nu ii poti face fericiti pe altii fara ca tu sa fi fericit, asta este o certitudine, iar cel mai important: nu exista alegeri gresite, ci doar perceptii diferite!
Postat de: Cristina-Necsoaica Luni, 27 Februarie 2012
fericire, viata, perceptie, viziune
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- 5 ingrediente de evitat in samponul tau si de ce
- Cat dureaza o interventie pentru implantarea unei proteze de genunchi?
- Sfaturi pentru un zambet de invidiat: cat de des e bine sa mergi la dentist?
- 5 mituri comune despre casele de amanet si adevarul din spatele lor
- Transformarea pielii cu retinal: ingredientul de 10 ori mai puternic decat retinolul