De ce ne place Herta Muller?
Dialogul din 27 septembrie de la Ateneul Roman dintre Herta Müller si Gabriel Liiceanu a starnit polemici in lumea culturala romaneasca. Elita intelectuala discuta de atunci despre replicile celor doi care au impartit lumea culturala in doua tabere. Pe de-o parte sunt cei care o admira si o sustin, de cealalta parte sunt nemultumitii care o critica (printre care Mircea Cartarescu sau Nicolae Manolescu).
Toate aceste spirite incinse scot la iveala probleme cu care societatea romaneasca se confrunta de 20 de ani.
Asa cum stiti deja, in data de 8 octombrie 2009, Hertei Muller i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatura, pentru „densitatea poeziei si sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezradacinatilor”, fiind a douasprezecea femeie care primeste acest premiu.
In romanul sau, „Leaganul respiratiei”, publicat la München, in anul 2009, Herta Müller a prelucrat asadar aspecte privind deportarea germanilor originari din Romania in Uniunea Sovietica.
La venirea in Romania, pe 27 septembrie a surprins prin franchetea discursului si acuzele aduse scriitorilor romani si nu numai.
Replici de genul „in Romania dictatura traieste a doua viata” circula si acum pe net, punandu-ne pe ganduri, pe noi, oamenii obisnuiti.
Refuzam sa citim si sa ne informam despre comunism, considarandu-l un episod dureros din istorie. Preferam sa uitam, sa ne bucuram de libertate, dar nu ne dam seama ca suntem atat de departe de ceea ce inseamna cu adevarat libertatea.
„Urmaritorii mei nu au disparut in neant, ei sunt peste tot”, ne avertizeaza Herta. Caci oamenii securitatii de ieri ocupa azi posturi inalte si continua sa ne conduca, „fara ideologie, fara socialism”.
Dupa 20 de ani de la revolutie, nu le spunem copiilor nostri despre istoria traita de noi insine, desi ranile noastre de atunci se vad si pe chipurile si in comportamentul lor.
Traiesc si ei din plin era post comunista prin chipurile profesorilor cu o mentalitate invechita si prin sistemul de invatamant.
Invinuim sistemul si uitam ca acesta e facut tot de oameni. Aceiasi de acum 20 de ani....
Asa cum au demonstrat pana acum, invatamantul nu este un lucru prioritar pentru putere caci ei au nevoie de o turma usor de manipulat. Imbogatirea materiei cenusii nu este importanta.
Iar intelectualitatea romanesca se inghesuie si acum sa ia premii din mana presedintelui, precum Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler, premii pe care Herta Muller le refuza cu indarjire, si scrie in continuare o literatura gri, nici pro nici contra.
Libertatea de a spune adevarul despre viata politica romaneasca de acum, obtinuta cu atata sacrificiu in 89, nu ii intereseaza.
Premiile si beneficiile prevaleaza in fata adevarului, a luptei crancene de a-i demasca pe demagogii care spun cu nonsalanta ca ne vor binele, care dau cu o mana si iau cu zece inapoi, si care vorba lui Caragiale „sug sangele poporului”.
Ne place asadar Herta Muller pentru ca nu se sfieste sa spuna adevarul despre epoca comunista, pentru ca nu se sfieste sa ii numesca pe cei care ieri au fost securisti si azi sunt oameni cu functii inalte.
Ne place pentru ca ne aminteste ca e important sa ne cunoastem trecutul, sa il acceptam pentru a ne schimba cu adevarat mentalitatea. Asta e singura sansa de a iesi dintr-o tranzitie ce pare sa ne duca cu mai mult de 5 decenii in urma...
Postat de: Ioana-Nastase Luni, 18 Octombrie 2010
Herta Müller si Gabriel Liiceanu, polemici-culturale, premiul nobel pentru literatura
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cum sa alegi extensiile de gene pentru evenimente speciale?
- Elemente esentiale in geanta bebelusului pentru o iesire la parc
- La ce varsta este recomandat sa iti faci un peeling facial?
- Top 10 carti captivante pentru copiii de 10 ani: aventuri care modeleaza tineri cititori
- Cum sa alegi bratarile din aur in functie de tinuta vestimentara
