Traim in secolul haos
Traim in secolul XXI, secolul in care femeile inca mai cred ca toti barbatii tradeaza, ca nu exista relatii fericite, ca femeia trebuie sa fie supusa si sa nu se marite mai tarziu de 30 de ani.
Traim in secolul XXI, secolul in care barbatul inca mai crede ca este stapanul femeii, care se asteapta ca femeia sa il astepte acasa si sa il tolereze - indiferent ce ar face, in care inca mai exista barbati care considera ca rolul femeii este acela de menajera. Da, inca exista barbati care isi gasesc iubite si sotii...din nevoia de a avea pe cineva care sa le spele hainele, sa le gatesca si sa le calce camasile.
Da, teoretic am evoluat, dar practic...inca mai exista femei care accepte orice conditie - doar pentru a fi maritate si in randul lumii, si inca mai exista barbati care cred ca femeia trebuie sa se spuna si ca nu merita iubire...pentru ca i se urca la cap. Dar exista si femei care cred despre femeie, in general, ca trebuie sa suporte orice, ca iubirea nu exista si ca rolul ei este sa le faca celorlalti pe plac. Si femei care pun in spatele barbatilor toate cheltuielile...si refuza sa munceasca.
Toate acestea pornesc din educatie, din copilarie, din ceea ce crede fiecare despre el insusi. Intr-un fel sau altul, traim viata in care credem si avem parte de lucrurile in care credem. Traim dupa propriile reguli, nu dupa regulile altora. Si viata si starea noastra de spirit reflecta nivelul de apreciere, de respect si de iubire fata de noi insine.
Nu mai avem valori si modele reale, dar ne inghesuim sa ridicam la rang important pe cei care n-au facut nimic pentru societate. Dam like-uri pe prietenie sau la schimb, insa rareori citim materialele carora le dam like, ne intereseaza mai mult o poza decat o informatie care ne poate salva viata.
Avem tineri care impart un profil de Facebook sau care isi verifica frenetic conturile si telefoanele, in semn de control al fidelitatii, iar ei numesc aceasta relatie si iubire. Nu mai facem nunti, nici botezuri, dar nici inmormantari fara sa postam pe Facebook. Daca esti fericiti si nu postezi pe Facebook, nu te crede nimeni. Daca nu ai pus la profl ca esti intr-o relatie cu X, atunci lumea crede imediat ca esti singur. La fel si daca nu te postezi cu "iub" in fiecare zi, la fiecare pas.
Ne rugam doar atunci cand avem de cerut ceva, uitam sa multumim zilnic pentru simplul fapt ca ne-am trezit si putem sa o luam de la capat, in timp ce altii nu mai au sansa asta.
Nu suntem deschisi sa invatam lucruri noi, nu suntem receptivi, nu vrem sa iesim cu nimic din tipare sau din zona de confort.
Avem acces la Internet si la orice informatie dorim, dar nu stim sa folosim acest privilegiu in beneficiul nostru. Nu mai citim, nu mai ascultam muzica buna, nu ne mai vizitam parintii, nu mai avem timp pentru intalnirile cu prietenii, suntem prea ocupati sa ne apreciem familia...si o trecem in plan secund, dupa bani.
Photo by: pexels.com
Postat de: Sorina-Corneanu Miercuri, 05 August 2020
viata de zi cu zi
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
