Legea testamentului
Persoanele chemate de lege la mostenire sunt: rudele si sotul supravietuitor al celui care lasa mostenirea.
Rudele chemate la mostenire pot fi: descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati; ascendentii ordinari si, in sfarsit colateralii ordinari.
Clasa intai de mostenitori legali - a descendentilor
Prin descendenti se intelege copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, fara deosebire de sex ai indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite. Copiii si ceilalti descendenti ai defunctului chemati la mostenire sunt, in mod obisnuit, din casatorie; ei au vocatie succesorala indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite. Fac parte din aceeasi clasa si copiii din afara casatoriei, cu conditia ca filiatia sa fi fost stabilita fata de defunct potrivit legii. Alaturi de copiii din casatorie, si cei din afara casatoriei fac parte din clasa descendentilor si copiii adoptati. C. familiei prevede ca adoptatul dobandeste fata de adoptator, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi ca acelea pe care le are copilul din casatorie fata de parintii sai. Drepturile la mostenire ale descendentilor se caracterizeaza prin aceea ca daca vin singuri, au vocatie la intreaga mostenire. Daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I, fiecare va mosteni in mod egal, in functie de numarul lor. Daca deodata cu descendentii la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste mai intai cota ce se cuvine acestuia si restul se imparte intre descendenti.
Clasa a II-a de mostenitori – a ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati
Clasa mixtă a ascendentilor si a colateralilor privilegiati urmeaza la succesiune in lipsa descendentilor, sau, daca acestia au renuntat la mostenire sau au fost declarati nedemni. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului: tatal si mama, din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie. Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului (tatal si mama acestuia), mostenirea se imparte in mod egal, daca vin in concurs, sau daca este un singur parinte acesta culege intreaga avere succesoral
In categoria colateralilor privilegiati sunt cuprinsi fratii si surorile defunctului precum si descendentii acestora, pana la gradul IV de rudenie cu defunctul inclusiv (nepotii si stranepotii de frate si sora).
Clasa a III-a de mostenitori legali – ascendentii ordinari
Daca defunctul nu are mostenitori din primele doua clase, deja analizate, sau acestia nu vor sa mosteneasca renuntand, sau daca nu pot (fiind declarati nedemni sau exheredati), legea cheama la mostenire pe ascendentii ordinari, care sunt altii decat parintii: bunicii, strabunicii, stra-strabunicii etc. fara limita de grad, limitare care insa practic exista din cauze naturale. Ascendentii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei, din rudenia civila rezultat din adopţia cu efecte depline. Daca adopţia a fost cu efecte restranse, vin la mostenie ascendetţii ordinari din randul rudelor firesti.
Clasa a IV-a de mostenitori legali – colateralii ordinari.
In clasa colateralilor ordinari sunt cuprinsi de codul civil: unchii si matusile, verii primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului. Impărţirea mostenirii intre colateralii ordinari se face potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie, unchii si matusile (rude de gradul III) inlatura de la mostenire pe verii primari si fratele sau sora bunicilor defunctului (rude de gradul IV). Intre colateralii ordinari chemati la mostenire care sunt de grad egal se aplica principiul egalitatii.
Testamentul nu are putere legală:
- daca unica persoana in a carei favoare a fost intocmit decedeaza inaintea testatorului;
- in cazul in care unicul mostenitor nu accepta mostenirea;
- daca averea testata dispare in timpul vietii testatorului sau este instrainata de acesta;
- in partea in care incalca rezerva succesorala.
In ce conditii testamentul este lovit de nulitate?
Testamentul este nul daca sunt prezente conditiile de nulitate a actelor juridice. Dispozitiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum si conditiile care nu sunt clare sau contravin una alteia, sunt nule. Testamentul intocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul. Testamentul este declarat nul de catre instanta de judecata. Daca dintre cateva dispozitii testamentare una nu mai are putere legala sau este nula, iar testatorul nu a lasat alte dispozitii, restul dispozitiilor testamentului raman in vigoare.
Poate fi contestata valabilitatea testamentului?
Valabilitatea testamentului poate fi contestata, in temeiul conditiilor de nulitate a actelor juridice, de catre mostenitorii legali si de alte persoane interesate. Actiunea privind declararea nulitatii testamentului poate fi intentata in termen de un an de la data deschiderii succesiunii. Acest termen nu se extinde asupra actiunii proprietarului daca testatorul a testat din greseala o avere straina ca fiind a sa.
Postat de: Alina-Sacuiu Miercuri, 14 Aprilie 2010
testament, clase de mostenitori, nulitatea testamentului
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Transformarea pielii cu retinal: ingredientul de 10 ori mai puternic decat retinolul
- Top 5 motive pentru care anvelopele de vara Barum sunt o alegere excelenta
- Cum sa-ti rambursezi creditul mai rapid: strategii eficiente
- Ce sa porti la o conferinta de afaceri: idei de tinute office chic
- Costul fatetelor dentare: cum poti sa iti planifici financiar pentru un zambet perfect?
