Casatoria, incoronarea relatiilor dintre sexe
Relatiile dintre sexe “isi trag propriiile radacini din existenta umana, chiar din inconstient, acolo unde partile opuse se unesc, unde limita dintre boala si integritate se dovedeste nesigura, unde capacitatea de a judeca dispare, dar unde se poate si trebuie sa se caute originea insatisfactiilor vietii, originea nostalgiei, a simtului insingurarii, a dorintei de implinire, de perfectiune; unde se gaseste originea suferintei umane, in fond sensul vietii, infinitul, punctul ei de plecare.” (Valerio Albissetti, Pentru a iubi si a fi iubiti)
Ce determina aceste relatii?
Exista in sufletul omului o tensiune de fond, o tanguire vaga nestructurata, ceva nedefinit, dar ceva ca o atractie inconstienta spre cealalta parte sexuala...opusa, dupa cum se precizeaza in genere. Exista o polaritate sexuala, dar care doar in aparenta tine de diferentele si de atractia pur sexuala, pentru ca in profunzime exista polarizarea mental-spirituala ce la fel este feminina si masculina, iar numai puse impreuna formeaza un intreg, un gand pur androginic, ca cel originar si deci la fel de perfect. Este ca un lucru bizar, o enigma, dar cam puternica, capabila daca nu sa distruga viata cel putin sa o perturbe si sa creeze grave nemultumiri persoanei daca ea, enigma-imaginea jumatatii din noi, nu este cristalizata si definita. Cristalizarea cere intr-adevar o ambianta favorabila, dar pentru care este raspunzatoare persoana in cauza sa si-o creeze in primul rând mental, pe cand inca nu a aparut sau nu este prezenta jumatatea, ea trebuie sa fie permanent in interior, dar cum tot se pune acum accentul foarte mult pe dezvoltarea intelectuala, sunt “de facto” si cam prea multe nepotriviri. Despre polarizare si “determinari” sunt foarte multe de comentat, dar numai mentionand pe vechii greci ce au spus foarte frumos despre androgin, anume ca zeii erau invidiosi pe el si l-au taiat in doua, iar de atunci o jumatate de sfera cauta permanent cealalta jumatate, numai ca la nivelul fiuecarei persoane in parte trebuie sa-si rezolve “cautarea”si sa si-o stabileasca cumva, canalizand polarizarea catre o alta persoana de sex opus, acceptand si chiar folosind diferentele, transformand energia rezultata din eventualele contrarii rezultate din diferentele inerente in constructia relatiei ce va sa fie si sa aibe continuitate. “viva la diference!” spune un proverb vechi de cand lumea. Si daca exista diferente pe baza caruia de fapt se contureaza polaritatea dintre feminin si masculin si face sa existe determinismul relational inconstient dar foarte puternic, cel constient insa (asteptarile date de ratiune) este capabil sa-l distruga….
Casatoria - valoare suprema ce incoroneaza relatiile dintre sexe
Tocmai de aceea a aparut in lume casatoria ca valoare suprema a omului, ce incoroneaza relatiile dintre sexe si le stabilizeaza intre aceste limite mentionate de acest autor V. Albisetti ce a vorbit de fapt despre iubire.
Casatoria a aparut in lume ca un semn de apartenenta a omului, ce ii creeaza drepturi, cat si obligatii in societate, responsabilitati si grija fata de cei de care apartine prin nume si grade de rudenie. Casatoria este incoronarea relatiilor dintre sexe, presupunand iubirea ea o stabilizeaza, cat si relatiile presupuse ei si previne aparitia unor mari neajunsuri in societate. De fapt multe din problemele societatii pleaca din aceasta “mica celula a societatii”, dupa cum este si intitulata, insa problemele aparute in cadrul “celulei” sunt o consecinta a interesului ori dezinteresului societatii fata de ea, a modului cum o propaga ca idee de a se incheia si dezvolta. Marea societate si cea mai mica celula a ei sunt in strasa interdependenta influientandu-se reciproc, insa societatea exercita o presiune de necontestat.
De aceea, chiar societatea i-a instituit casatoriei aspectul juridic tocmai pentru a nu fi o “frictiune” la mana individului. Insusi Dumnezeu spunand ca: “ceea ce Dumnezeu a instituit omul sa nu desparta!”. Casatoria comporta astfel un aspect juridic, sanctionarea formala urmandu-i de catre o institutie legitima a unirii maritale, iar aspectul religios, sanctionarea informala prin sacralizarea celor instituite de Insusi Dumnezeu, se asista de catre institutia religioasa recunoscuta a exercita ceremonia de unire maritala. Insusi aceasta institutie, preotii, sunt de fapt si se considera a fi doar “martorii” a ceea ce are sa implineasca Dumnezeu! Casatoria civila este de data mai recenta, comportand sanctionarea juridica, caci mult timp ea a fost doar “sanctionata” doar din punct de vedere religios. Sanctionarea este rezistenta sociala la ceea ce ea recunoaste a fi intr-adevar bun pentru ordinea si pacea din interiorul societatii. Prin sanctionare, societatea exercita o presiune asupra cuplului, caruia i se impune sa urmeze anumite deziderate, cum ar fi cele de reducere a prostitutiei, ori mai ales cea de contracarare a abandonarii copiilor. Casatoria religioasa desi facultativa este atat de intalnita si dorita, dar nu poate fi implinita decat dupa sanctionarea juridica, considerandu-se ca ambele sunt esentiale in indeplinirea unirii maritale. Aceasta se reprezinta public printr-o ceremonie publica, organizata la nivel comunitar pentru intarirea tuturor recunoasterilor si “slabirea” sanctiunilor, o ceremonie organizata cu un interes tot mai crescut de a si fi mai mult fast-nunta. Aceasta datorita faptului ca nunta este “colorata” cu constelatii de emotii si impresii pozitive dezvoltate pentru mirii ce sunt pe drumul de inceput al unei calatori nu foarte lipsite de riscuri de caderi, dar in orice caz cea mai interesanta a vietii omului.
Scopul legiferarii casatoriei
Prin legiferare indragostitii, dupa cum s-ar presupune printre toate parerile, pot fi siguri acum ca s-au angajat solemn unul in fata celuilalt prin “juramintele de la altar”, ca au anumite obligatii juridice unul fata de altul, ceea ce inainte de casatorie erau inexistente, si ca de acum beneficiaza si de sprijinul societatii [presupunandu-se] daca urmeaza acele deziderate recunoscute ca fiind bune pentru societate, de ajutorul prietenilor apropiatii si a rudelor, precum si al legii. Legiferarea ocroteste, de fapt! Legea este in acest caz, o dovada a ratiunii umane prin care omul se impotriveste “legii” inconstientei si prin care opune rezistenta posibilitatii de a gresi si de a pacatui in mod exagerat. Dar….nu stiu daca se intampla intocmai, caci legea uneori face ca tentatia fructului oprit sa fie mai mare, mai accentuata, capabila de “furnicaturi placute”, deci sa faca fructul oprit sa fie mai tentat tocmai pentru ca e interzis.... face sa traiesti mai intens, probabil?!
In fiecare societate in parte exista anumite reguli indrumar dupa care se desfasoara casatoria, in functie de ceea ce considera normal in interiorul ei, deoarece definirea relatiilor de sange este o problema de ordin social cu “raspunsuri” diferite. De pilda, in unele societati tabu-ul de incest actioneaza pana la a treizecea generatie si, desi tabu-ul de incest este o norma cultural universal valabila, in unele societati el este ignorant, de aceeia se face diferentierea intre doua tipuri de de reguli pentru constituirea casatoriei dupa care se alege paternerul:
- endogamia - elegerea partenerului se face din cadrul aceluiasi grup/ familie extinsa. Se refera la verisori, sau chiar frati/surori; se intalnea mai des in cadrul monarhiilor ce nu vroiau sa piarda tronul din cadrul familiei;
- exogamia - alegerea partenerului se face din exteriorul, grupului, familiei nucleare, extinse, tribului s.a.m.d. .
In conceptia lui Claude Levi–Strauss, insa, tabu-ul de incest il considera ca fiind promovarea aliantelor intre familii straine si intareste astfel interdependentele sociale. De regula, reglementarile juridice limiteaza tabu-ul de incest pana la relatiile de rudenie dintre veri, dupa cum este cel mai intalnit la nivel mondial. Monogamia, la fel este cea mai raspandita, poligamia sau poliandria parand niste forme de casatorie extreme, dintre care mai exista se pare poligamia in societatile musulmane.
Monogamia este practicata la nivelul simtului comun mondial, in speta “familia necleara” (formata din cei doi soti si copii lor) are ca rol inclus sa lege familiile de provenienta a membrilor ei. Continua sa existe in ciuda atator transformari ce au avut loc la toate nivele, mai bine zis sa supravietuiasca, insa, dupa cum am mai mentionat, inca este cea mai buna forma de mentinere a societatii! Deoarece, familia considerata ca cea mai importanta componenta societatii chiar de e cea mai mica, constituie structura prin care ea se perpetuieaza si dureaza, prin care se dezvolta si infloreste insasi cultura, ca prim element de transmitere a bogatiei intelepciunii umane si a avutului ei cultural. Contribuie in primul rand la socializare si educarea individului la un nivel minim cerut de societatea respectiva(cei sapte ani de acasa), casatoria fiind prima etapa a integrarii omului in societate, oferind apoi suport si siguranta emotionala pentru eventuale avansari pe treptele societale, il intregeste. Acest lucru este mai ales, pentru ca casatoria nu se incheie pentru coabitarea sotilor, a relatiilor lor conjugale, ci in mod expres pentru protectia urmasilor, pentru oferirea unui nume si deja recunoasterea copiilor in societate, dupa cum afirma acelasi autor, Claude Levi–Strauss. Casatoria are deci ca rol major perpetuarea speciei!
Conditii pentru incheierea casatoriei
In legislatia curenta civila, casatoria este juridic valabila si recunoscuta ca atare, daca respecta urmatoarele conditii:
- conditii de fond - sunt conditiile menite sa garanteze existenta aptitudinilor fizico-biologice si psihice ale viitorilor sotii, de sexe diferite, varsta matrimoniala, stare de sanatate cu cunoasterea reciproca a acesteia, si cu deplinatatea functiilor mintale;
- conditii garante pentru existenta vointei comune (de fapt cea mai importanta conditie, dar nu stiu de ce este afisata mai mereu asa…)de a se casatori; consimtamantul - caracterul liber al casatoriei si presupunerea iubirii dintre aspirantii la incheierea casatoriei;
- conditii negative cu piedici legale referitoare la incalcarea legilor morale ale casatoriei, conditie expresa la respingerea poligamiei/poliandriei, “nestiute” mai ales;
- conditii de forma - dreptul civil respinge casatoria de simulatie, cea “fictiva”, ori in vederea obtinerii unor interese, ori in alte scopuri decat cel al creearii unor raporturi personale si patrimoniale specific familiei, a caror valabilitate poate fi confirmata numai de stabilirea unor relatii conjugale normale;-
-”casatoria putativa”, ce-ar insemna ca macar unul dintre cei doi sa fie de buna credinta in cazul in care exista o “necunoastere”, ori in cazul in care sistematic nu s-a facut cunoscut inainte un fapt, o casatorie anterioara, o boala mintala, sau impotent, etc. …
Astfel odata incheiata casatoria pentru a fi viabila, pentru a exista in timp si pentru a fi capabila sa ofere fericirea scontata i se presupune existenta unor functii fara de care nu se poate afirma ca exista. Aceste functii, patru la numar, sunt chiar motivele pentru care doi parteneri a unui cuplu aleg casatoria, astfel functiile casatoriei sunt de fapt6 chiar convertirea motivelor alegerii ei.
Casatoria este culmea relatiilor dintre sexe si o aduce la perfectiune!! Este valoarea suprema a omului, data de Dumnezeu pentru binele si beneficiul lui!
Un articol de: Valerian Mihoc
Postat de: Redactor-Colaborator Joi, 29 Noiembrie 2012
despre casatorie, pentru iubire
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Transformarea pielii cu retinal: ingredientul de 10 ori mai puternic decat retinolul
- Top 5 motive pentru care anvelopele de vara Barum sunt o alegere excelenta
- Cum sa-ti rambursezi creditul mai rapid: strategii eficiente
- Ce sa porti la o conferinta de afaceri: idei de tinute office chic
- Costul fatetelor dentare: cum poti sa iti planifici financiar pentru un zambet perfect?