El o eliberase demult, insa ea n-a mai putut pleca
Si-ar fi dorit sa-l mai stranga in brate macar o data inainte ca el sa plece…
Anii au trecut peste ei…iar ea si acum sta in mijlocul strazii privind dezorientata in jur. El o asteapta sa traverseze, sa paseasca…dar ea ramane pe loc.
A incercat odata sa mearga la el…fiindca stia ca lucrurile nu mergeau in directia cea buna. Crezuse ca la momentul oportun nu a daruit suficient si nu a luptat atat cat trebuia ca sa poata transforma visele in realitate. Ceva...gresise...dar nu stia ce. N-a inteles niciodata de ce nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor, de ce nu a fost demna, de ce nu a meritat mai mult…si asta a condus-o spre un esec lamentabil.
Era prea tanara, prea frageda si maretia acelei iubiri i-a frant aripile ce-i crescusera prematur. A fost iubire, a fost o fuga, o graba, un refugiu, un compromis…nici acum nu se poate stii…dar ea atunci era completa, era implinita….inflorise. Nimeni nu-si poate da cu parerea fiindca nimeni nu a fost martor. Doar natura, cerul si pamantul...poate maracinii de pe campul inflorit al primaverii.
Cateodata mintea ii e rascolita de amintirea noptilor de dor si de gustul lacrimilor ce-i curgeau necontenit pe obraji. Inima ei nu mai e de mult intreaga…iubirea a mai batut la
Raze palide ii mangaiau obrajii fini, dar ea nu le recunostea. Astepta vindecarea incercand sa fie indiferenta. Mai pasea din cand in cand, dar era doar o iluzie…pasea in gand. Dupa ani si ani de dor si de speranta, azi era tot acolo in mijocul drumului, nestiind incotro s-o apuce. Nu plecase nicio secunda de acolo de unde el o lasase.
El o eliberase demult, insa ea n-a mai putut pleca.
El o a invatase sa respire, sa traiasca, sa simta, sa guste, sa priveasca si toate intr-un timp atat de scurt. Experientele prin care trecusera fusesera dure, dar frumoase incununate de emotii pozitive.
Azi inca ii datoreaza linistea si nelinistea, defectele si calitatile, tendinta spre perfectiune si ambitia reusitei. Azi stie ca dragostea nu are varsta, ca nu tine cont de rigori, ca nu exista limite si ca daca intr-o zi va iubi pe cineva o va face neconditionat.
Ea stie ca nimeni, niciodata nu o va iubi asa cum el a facut-o. Fragila si vulnerabila nu a fost decat atunci cand era cu el... fiindca era in siguranta.
Iubirea in forma ei pura nu a mai venit nicicand fiindca destinatarul avea portile inchise.
Frica a reusit sa alunge iubirea. A ucis-o pentru multa vreme. Sufletul ei pustiit a strigat dupa sufletul pereche…dar in zadar.
In subconstient stia ca el inca o asteapta…il vedeti…e cumva in mijlocul strazii?
Postat de: Psiholog-Florentina-Dumitru Joi, 22 Septembrie 2016
despre iubire
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Microcritica - drumul catre indoiala de sine si slabirea increderii in propria persoana
- Ce gatesti pentru copii cand nu stiu ce vor sa manance: preparate acceptate de toata lumea
- Beneficiile utilizarii stickului de protectie solara pentru o piele sanatoasa
- Vitamine esentiale pentru intarirea imunitatii slabite
- 10 sfaturi pentru igiena corecta a accesoriilor pentru hrana bebelusului
