Poezii de dragoste. Pe malul marii

Cand odat pe malul marii ne plimbam,
Iar, cat mai dintr-o parte te priveam,
Atunci scumpul tau profil ti-l admiram
Si mainile in treacat ni le mai atingeam.

Soarele  la asfintit in mare se oglindea,
Cand umbra lunii paralel cu noi mergea,
Valurile inspumate in ton cu inima mea,
Simtindu-ti bataile din tine ea se anina.

Vroiam sa-ti spun numai mii de cuvinte,
Siraguri admirative imi veneau in minte,
Prin toate iti spuneam cat "te iubesc!"
Clipa, fapta si toate ce numai ma vrajesc!

Toate le simteam atat puternic, indragitul,
Iti ganguream in fata-ti ca nemangaiatul,
Dar de cate ori te uiti la mine,  tu intelegi,
Cu-un suras al ochilor parca le pricepi!

Ma iei de mana-mi ca si pe-un copil orfan,
Mai in prelung te uiti cu ochii de mi dragan,
Orizontul marii il vad, dar-al lor nu reusesc,
Valurile marii tale verzi cat ma coplesesc!..

C-ai ochii atat de mari cat o luna la patrat,
Verzulindu-ma-s in ei am  un suflet lin-curat,
Luminosi ei surazand, asa vesnicii n-am aflat,
Puritatea zambind, parca niciunde n-am umblat!

Amandoi strengari printr-un intins paradis,
Hoinari prin imense locuri de dragoste abis,
Tu sufletul de mult cu gingasie mi l-ai atins,
Iar de ochii-ti din mine nicicand nedesprinsi!

Pe nisipul moale urmele ce ni le lasam,
Martore la simtirile ce ni le comunicam,
Chipu-ti intim, in mine-si are acum gazda,
Eternu-ti sublim ce de abia-i ating coasta!

Ascultandu-ne valurile inspumate din noi,
Imbratisandu-ne simtirile ce vin puhoi,
In valurile marii mari ne-am si acoperit,
Jucandu-ne cu simtirea ce ne-a troienit!

Suntem apa de mare si-un vazduh comun,
Valul inspumat, dorintele amorului cel bun
Soarele vazandu-te raza frumoasa, a apus,
Inbalsamandu-te luminoasa scopu-si ajuns!

Osteniti de ludice miscari date di-un amor,
Ne intoarcem, pe plaja ne gasim un locusor,
Te contemplu cum numai toata te-ai udat,
Cum ti se umfla pieptu de-un mister aflat!

Oh, viata-mi de-ai fi amoruri  ca acum ritmand,
Obscurile-mi doruri strabune-n rauri invingnd,
Cu firava-ti mana in a mea simtind la nesfarsit,
Cum si cei mai mari oameni ai lumii s-au iubit!...

(o poezie de Valerian Mihoc)

Nota obtinuta:
7.4 (10 voturi)
6580 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 02 Februarie 2013

Etichete pentru acest articol:

poezii de dragoste


S-ar putea sa va intereseze si:

Fara existenta unui poet lumea ar fi fost mai saraca (spiritualiceste vorbind, dar nu [..]
citeste si comenteaza
ubite, ia-mi iubirile, pe toate ,esti mai bogat de le vei dobandi? [..]
citeste si comenteaza
Poezie din Franta, dar cu gandul la Romania. [..]
citeste si comenteaza
Ne plac poeziile de dragoste de cele mai multe ori pentru ca regasim in ele franturi din [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Dragele noastre cititoare, noi toate stim cum este o femeie atunci cand se indragosteste, ce [..]
citeste si comenteaza
Amantele, subiect suculent, din care oricand putem sa extragem ceva. S-au scris tomuri intregi [..]
citeste si comenteaza
Pentru mentinerea sanatatii cea mai buna metoda este controlul medical. Descoperindu-va punctele [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate