„Ti-am spus eu!”
„Ti-am spus eu”, devine, uneori, un leit-motiv al vietii universale. „Ti-am spus eu”, desi spus uneori matern, sau universal-iubitor, este deseori fara ecou, in suferinta. Si este normal sa fie asa.
Insa nu ne putem abtine sa spunem asta, ori de cate ori ni se iveste ocazia. „Aha! Daca n-ai tinut cont de ce ti-am zis…Ti-am spus eu!!!”…
Draga mea copila, nu plange. Nu esti…ca sa iti spun ceea ce mi-au spus si mie bunicii, parintii: ”nu esti nici prima, nici ultima”, care sufera din iubire.
Dar, daca eu tot am trecut prin filtrul vietii bunicilor si parintilor mei, iti spun ceea ce simt eu:
Plangi! Tresari! Iubeste! Sufera si iubeste, iubeste si sufera! Aceasta e caruselul vietii. Asa e regula.
Plangi! Vei vedea. O noua raza de soare te va face sa tresari, sa izbucnesti in usoare aritmii…
Dar ai grija: alege fericirea fara spasme, fericirea lina, care nu-ti provoaca sincope. Altfel, vei plange din nou!
Iar ultimul lucru pe care as vrea sa ti-l spun e: „Ti-am spus eu”!
Photo by: pexels.com
Postat de: Teoana Vineri, 15 Martie 2019
iubire, adolescenta, suferinta, intelepciune, tinerete
De interes in online:
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
