Narcis, iubitorul de sine
Acum exist, stiu ca luna nu mai rade, dimpotriva, se retrage din ce in ce si lasa in urma ei o muzica rece, subtire, ireversibila.
Sunt unii barbati care-ti ofera mai mult decat o poveste de amor,
iti pun lumea la picioare, fara sa stii nimic,
iti indica printre numerologi si astri care e locul tau,
te fac sa iesi de dupa cortina rosie pe care o luasesi drept rochie de seara,
iar altii iau din tine bucata cu bucata,
pana nu mai ramane nimic.
sufla vantul, se aude ecoul, nici macar Narcis nu se mai priveste in oglinda ta.
Legenda ne spune ca Narcis era un tanar atat de indragostit de imaginea sa, incat moare rapus de durere ca nu se poate avea pe sine, cel reflectat in apa izvorului in care se privea. El a fost pedepsit de zei pentru ca a respins-o pe nimfa Echo.
Ce este mai greu de suportat? Dragostea neimpartasita, singuratatea? Cand iubim pe cineva si suntem respinsi nu facem decat sa ne exteriorizam o nevoie proprie, ceva ce ne lipseste. Suferinta este necesara atunci cand urmeaza o lectie si cand poti merge inainte, altfel, invartirea in gol duce la un non-sens si la anularea de sine.
Postat de: Irina-Lazar Sâmbătă, 15 Octombrie 2016
despre iubire, despre dragoste
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
