Asteptarea, pendulare intre ce a fost si ce urmeaza
Uneori stim, alteori nu, cum sa smulgem soartei implinirea dorintelor noastre. Si atunci cand nu stim ramanem in asteptare. Ne faurim vise hiperbolizate despre cum va fi atunci.
Muncim din greu pentru realizarea unor proiecte si asteptam zile la rand un zambet din partea sefului sau semnarea unui acord cu partenerii straini.
Ne gandim mai mult decat ar fi necesar la ce a fost. Si zorii lui "urmeaza" apar inveliti in incertitudine. Mai bine il lasam pe "a fost" in trecut, acolo unde ii este locul.
De ce sa alergam spre viitor?
Putem merge cu pas marunt, putem sa transformam asteptarea intr-un aliat. Sa profitam la maxim de azi, maine leaga viitorul de prezent. Maine nu exista. Nu inca. Pana nu am folosit util pentru inima si trup pe "azi".
Azi va trece oricum prea repede, alungat de maine care vine grabit. "Maine" o sa fie un nou azi. Si atunci vom fi pierdut dreptul de a trai fara griji, va fi furat de anxietatea asteptarii pe care nu am utilizat-o cu folos.
"Viitorul" isi asteapta randul. Nu este insa sigur in ce masura ne aduce cu sine implinirile dorite. Mica realizare de azi este un motiv mai mare de fericire decat cea mai mare realizare de maine.
Un articol de: Doruta Dumitru
Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 19 Ianuarie 2013
despre fericire, despre timp, ganduri
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
