Dragoste neconditionata de ... caine

Ma sufoca Tica cu iubirea ei neconditionata. Doarme in camera, langa pat, langa mine.
Plec la baie. O gasesc in usa baii, scheunand. Cand ies, e bucuroasa si ma urmeaza inapoi, in camera. Daca am treaba in bucatarie…vine si ea, dupa mine, desi sunt toti acasa. Ar putea ramane langa oricine altcineva. Daca imi amintesc ca am uitat sa iau ceva din camera, ma urmeaza. Plec inapoi in bucatarie….vine dupa mine. Cand plec de acasa, scheauna de iese mama si o alina, cat de cat, iar cand revin, sare pe mine atat de sus, ca nu stiu cum poate sari un caniche pana aproape de pieptul tau. Parca nu m-ar fi vazut de un an.
Daca ies in gradina si inchid usa (e iarna, normal), tipa cat o tin puterile, de o aud din fundul curtii.
Dimineata, cand iese sotul meu din camera, ridica putin capul, apoi ramane mai departe langa mine, asteptand sa ma trezesc si eu. Dupa un timp, se ridica cu labutele din fata pe marginea patului, ma priveste, tacuta – eu ma prefac ca dorm – apoi se lasa iar jos si se culca. Cand ma trezesc, ma copleseste cu dragostea ei.
De ce eu??? Ma sperie atata dragoste! Am cumparat-o pentru fiica mea, nu pentru mine! Ce ma fac??? Cand ma priveste cu ochisorii aceia isteti si iubitori, mi se topesc toate grijile.
Mi-e atat de draga! Insa mi-e teama de atata dragoste neconditionata! Nu pentru mine, pentru ea. Daca nu mai vin, odata, acasa? Daca lipsesc o saptamana? Ma simt vinovata ca am facut, fara voia mea, sa fiu atat de iubita de un catel. Nu stiu daca ii voi putea fi alaturi, mereu.
Acum urmareste o musca si e foarte dedicata acestei activitati. Eu ies din camera, pas-pas, lasand-o sa isi vada de prins musca. Ies in gradina…totul parea normal. Dupa cateva secunde, o aud zgreptanand usa de la bucatarie, scheunand, incercand sa iasa dupa mine (desi era si sotul meu in camera, cu ea).
Apoi o vad iesind in fuga, cu urechile in vant (i-a deschis usa sotul meu), dupa care s-a repezit la mine, incercand din toate puterile ei de catel de 4 kg, sa imi sara in brate.
“Coada de cursor” ii spun. Sta lipita de mine, orice as face.
Mi-e teama.
Mi-e teama ca nu ii voi putea intoarce iubirea, la fel. Nu acum, acum incerc sa fac tot ce imi sta in putere sa fie fericita, langa noi. Mi-e teama pentru atunci cand nu ii voi putea fi alaturi. Ma rog sa nu se intample, insa nu ma pot opri sa nu ma gandesc si la asta. Nu e om. Nu poate intelege. Nu rationeaza, precum omul. Ea iubeste. Punct.
Sunt in viata omului iubiri de acest fel, pentru care merita sa lupti, pentru care merita sa vrei sa traiesti. Iubirea parintilor, iubirea copiilor, iubirea unui caine…
Nu poti fugi, pentru ca ei sufera si nu vrei asta.
Nu poti renunta, pentru ca ei sufera si nu vrei asta.
Nu poti nici sa mori, pentru ei sufera, si nu vrei asta.
Asa ca lupta. Pentru tine. Pentru ei.
MERITA.
Macar pentru una din aceste categorii.
Altfel…cineva va plange.
Si nu vrei asta.
Un articol de: Teoana
Photo by: Teoana
Postat de: Redactor-Colaborator Luni, 27 August 2018
caini de talie mica
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cum sa alegi palaria potrivita pentru forma fetei tale - sfaturi si recomandari
- Cele mai sincere mesaje de buna dimineata pentru el
- Depozitarea gemurilor facute in casa: Cum sa te asiguri ca raman proaspete
- Sfaturi despre alegerea dimensiunii si a formei cutiilor de prajituri de nunta
- Calele: Semnificatie si simbolism in diferite culturi