Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxa sarbatoreste botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza. Aceasta zi marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou.

Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat.

Biblia pomeneste despre Ioan Botezatorul (7 Ianuarie), considerat inainte mergatorul lui Iisus Hristos, care propovaduia venirea acestuia, indemnand pe iudei la pocainta. Imbracamintea lui Ioan era simpla, facuta din par de camila. El purta o cingatoare de piele la mijloc si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului aceasta imagine, infatisandu-ni-l pe Botezator ca pe un pustnic cu parul lung.

Considerandu-l prooroc, locuitorii din Ierusalim si din intreaga Iudee se strangeau in jurul lui pentru a-i asculta cuvintele si mai ales pentru a fi botezati de el in raul Iordan.

Ioan le cerea, inainte de a-i boteza, sa-si marturiseasca pacatele si sa se pocaiasca, spunandu-le ca el ii boteaza doar cu apa, dar cel ce va veni dupa el (adica Iisus) ii va boteza cu Duh Sfant si cu foc. Vestind venirea lui Iisus Hristos, Ioan spunea ca acela este mult mai mare si mai puternic decat el.

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sarbatori ale anului pentru crestini. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig in Romania, de aceea este des folosita expresia „gerul Bobotezei”.

Poporul roman a pastrat multe traditii in legatura cu aceasta zi. De exemplu, in localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau chiar pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa oameni curajosi pentru a o aduce inapoi. In toate bisericile ortodoxe, preotii sfintesc apa (agheasma), cu care "boteaza" apele, oamenii, animalele și casele.

In satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

 Traditia românească

In traditia populara romaneasca, Boboteaza este si o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor. Acum se colinda, se prevesteste cum va fi vremea in noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca in aceste zile animalele vorbesc, capatand puteri neobisnuite. Peste obiceiurile crestine ortodoxe de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au în general un rol de curatire si de indepartare a raului.

Traditia ortodoxa spune ca e bine sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu in ziua de Boboteaza.

Un lucru foarte important: in data de 5 Ianuarie, adica in Ajunul Bobotezeo, se tine Post negru. Poate ca este destul de greu sa se tina post negru, intrcat corpul are nevoie de mancare, dar este bine macar post sa se tina.( fara carne si lactate).

Postat de: Elena-Suzana-Iancu Miercuri, 05 Ianuarie 2011