Situatia actuala a lumii

Cu toti am auzit, fara de indoiala, de venirea sfarsitului lumii mai in gluma sau mai in serios, sau asa-numita ”Apocalipsa”, care apare si in ultimul capitol al bibliei scris de Sf Ioan Teologul.

In ultimul timp au tot fost ecranizate o serie de filme pe aceasta tema si care ne-au determinat sa ne imaginam cum ar fi daca lucrul acesta chiar s-ar petrece in momentul actual. Este un gand care, pentru multi dintre noi, se asociaza cu disperarea, groaza.

Este inevitabil sa nu ne punem intrebare, tinand cont de evenimetele cotidiene: Nu cumva se aproprie sfarsitul? La o prima observatie raspunsul ar fi afirmativ tinand cont de dezastrele, calamitatile umane, cat si dificultatea si incercarile in a mentine pacea planetara. Multe tari (Coreea de Nord, China, Cuba, Republica Dominicana etc) au ramas la vechiul regim politic - republici socialiste, regim comunist – care promoveaza cresterea puterii militare prin alocarea unor sume exorbitant de mari in acest sector in detrimentul altor domenii mult mai necesare pentru vitalitatea natiunii respective, prin incalcarea drepturilor umane, prin inducerea unei politici discriminatorii si multe alte aspecte cu caracter negativ.

Schimbarea climei duce la schimbari si variatii anormale de temperaturi care in viitorul apropriat va genera nasterea de fenomene ireversibile precum cresterea nivelului oceanului planetar. Generatiile viitoare poate ca nici nu vor mai avea atatea cate am avut noi cei din prezent, lucru nedrept daca ne gandim ca noi, cat si cei de dinaintea noastra suntem aceia care am provocat acest lant de evenimente distructibile. Generatia viitoare va culege “laurii” a ceea ce noi am semanat.

Indiferenta oamenilor

In jurul nostru pluteste un aer masiv de indiferenta, nu constientizam indeajuns faptul ca “o sa culegem ceea ce am semanat”. De fapt, generatia prezenta se caracterieaza prin egoism si lacomie,vrem cat mai mult si cu orice pret. Cat sa ne mai rabde planeta aceasta, dar Dumnezeu? Omul se pierde in cele ale lumii si nu mai traieste bucuria de a fi in Domnul, in Hristos, Care este prezent in toate. Inlocuirea lumii reale cu una artificiala este un mare pericol pentru sanatatea psihica a omului contemporan. Lumile iluzorii oferite de diavol, dar si de propria imaginatie, il indeparteaza pe om de lucrurile esentiale ale vietii, ale devenirii. Timpul nu mai este de partea noastra atat cat vrem, dar lucruri bune se pot inca intampla daca intr-adevar asta ne dorim si daca incercam cu fortele pe care le avem la indemana sa remediem o parte din raul facut naturii ce ne inconjoara.

Semnele prevestite de Sfantul Ioan

Sf. Ioan in capitolul “Apocalipsa” din Biblie ne arata semnele care indica venirea sfarsitului lumii: “si a cazut din cer o stea uriasa, arzand ca o faclie, si a cazut peste izvoarele apelor, si ca un munte mare arzand in flacari s-a prabusit in mare si a treia parte din mare s-a prefacut in sange; si am vazut o stea căzuta din cer pe pamant si i s-a dat cheia fantanii adancului; si s-a deschis fatana adancului si fum s-a ridicat din fantana, ca fumul unui cuptor mare, si soarele si vazduhul s-au intunecat de fumul fantanii, si din fum au iesit lacuste pe pamant si li s-a dat lor putere precum au putere scorpiile pamantului; si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor; si nu li s-a dat ca sa-i omoare, ci ca sa fie chinuiti cinci luni; si chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, cand a intepat pe om; si ea ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreaptă sau pe frunte incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numărul fiarei; caci este numar de om; si numarul ei este sase sute saizeci si sase”.  

Semnul care caracterizeaza prezentul este, in mod vizibil, haosul. Mai exact, confuzia religioasa care creste din zi in zi. Nu numai confuzia dogmatica, ci si cea morala. Inversarea valorilor si inlocuirea lor cu repere etice neutre religios, dar care promoveaza imoralitatea - la nivel de normalitate.

Nimeni nu stie cand se va intampla acest lucru dar, independent de acest aspect, nu trebuie sa ne punem baza ca va mai trece mult timp pana atunci pentru ca sfarsitul lumii poate sa vina maine sau in orice alta zi in care ne asteptam mai putin. Pentru a nu ne prinde nepregatiti trebuie ca in orice moment sa fim impacati cu noi insine, deci cu Creatorul nostru si singurul Binefacator al omului. Sa nu incetam sa ne rugam pentru dobandirea pacii interioare, cat si a lumii si, mai ales, sa nu ne pierdem credinta!

Diana Ana Bejan

Postat de: femeiaStie Luni, 22 Martie 2010