Despre conditia fiintiala in budism

Budismul, despre credinta sau pur si simplu despre un mod de viata? Despre trup, suflet si iluminare? Despre explicarea originii si devenirii omului? Filozofie, psihologie, mitologie sau toate reunite in misterele experientei, singura care poate conduce catre cunoastere.

Weltanschauung-ul budist surprinde legile vietii (totul este finit, totul este suferinta) prin ideea ca orice om ramane la stadiul de fenomen. Pentru a evita ideea entitatii eterne, imuabile in om, dar ferindu-se, in acelasi timp, si de ideea de anihilare, budistii au conceput invatatura despre karma: fapta, ca forma de transmitere a faptelor trupesti si mintale. Aceasta invatatura a intregit conceptia despre suflet, aflat in continua schimbare si determinat de caracterul antecedent, karmic. Asadar, ceea ce trece prin mecanismul renasterii, al reintruparii nu este sufletul, ci karma. Fenomenul transmigrarii budiste este explicabil prin faptul ca la baza identitatii individului stau cele cinci elemente skandhas (forma, simtul, gandirea, conformatia si constiinta) aflate in continua miscare si care nu se imprastie niciodata pe deplin.

Sub acest aspect, conform lui Buddha ,,sinele”, sufletul vesnic (atman, la hindusi) nu exista, este o iluzie. Tot asa cum, reincarnarea budista nu inseamna trasmigrarea unui suflet de la un trup la altul, ci prin moarte faptele sunt transmise intr-o viata urmatoare. Cu toate acestea, identitatea dintre mostenitor si faptuitor  nu este deplina. 

 

Suferinta in filozofia budista

Primul adevar, dintre cele patru adevaruri nobile expuse in prima predica a lui Buddha („Predica de la Benares"), priveste suferinta sau durerea-dukkha: "adevarul nobil despre suferinta este: nasterea este sufe­rinta, imbatranirea este suferinta, boala este suferinta, moartea este suferinta, durerea, nelinistea si disperarea sunt suferinta, unirea cu ceea ce nu iubesti este suferinta, separarea de ceea ce iubesti este suferinta, a nu obtine ceea ce doresti este suferinta". Asadar, suferinta descinde din insasi dorinta de viata, din dorinta lui ,,a fi”, dar si din nevoia devenirii. Scopul budismului este sustragerea fiintei din drama metafizica a durerii. Or, suprimarea suferintei inseamna detasare, eliberare. Izolarea de viata lumeasca si poverile existentei era sugerata si de vesmantul de culoarea sofranului a calugarilor budisti. In mod analogic, aceeasi culoare era folosita si de condamnatii la moarte in ziua executiei lor.

 

Bodhi (,,trezirea”) – experienta revelatorie obtinuta prin meditatie.

Cunoscand ,,uratul lumii” (dukkha), adeptii budisti sunt in cautarea pacii eterne, a inexistentei, iar scaparea din robia karmei inseamna atingerea starii de Nirvana (literal: incetarea, nir, miscarilor mintale, vritti). Extinctia ego-ului, eliberarea de dorinta si aversiune, dar si conditia supremei constiinte sunt calea autointelegerii si a iluminarii, ca si experienta interioara prin care omul este eliberat de cilclul samsāra (naștere, suferință, moarte, reîncarnare).

Din punct de vedere sociologic sunt identificate doua tipuri de budism: "budismul nirvanic" are ca unic scop eliberarea si detasarea de samsāra. "Budismul karmic" indeamna la savarsirea faptelor bune pentru ca intr-o viata viitoare pozitivitatea karmei sa situeze omul intr-o pozitie mai apropiata de conditia iluminarii.

Un articol de:  Andreea Dănilă

Nota obtinuta:
9 (2 voturi)
2738 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Vineri, 18 Ianuarie 2013

Etichete pentru acest articol:

budism, karma, Nirvana, iluminare, reincarnare



S-ar putea sa va intereseze si:

Ati observat vreodata ca exista cate o silueta sau un chip al unui inger in fiecare casa [..]
citeste si comenteaza
“Dupa cum un om isi schimba vestmintele vechi cu altele noi, tot astfel si sufletul [..]
citeste si comenteaza
Crestin, musulman, evreu, budist sau ateu, sunt absolut sigura ca majoritatea oamenilor [..]
citeste si comenteaza
“S-a estimat ca o treime din civilizatiile noastre de Vest poarta marcile sale de [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Nu dragilor, femeile nu sunt deloc pretentioase. Ele doar sorteaza. Ce-I drept, spre deosebire de [..]
citeste si comenteaza
Sofisticata, eleganta si stilata sunt doar trei calitati ce descriu cel mai bine femeia moderna. Nu [..]
citeste si comenteaza
Am stat mult pe ganduri daca ar trebui sa scriu despre acest subiect, dar toti prietenii carora [..]
citeste si comenteaza
“Orice teorie a iubirii trebuie sa inceapa cu o teorie a omului, a existentei umane. Omul poate [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate