Protectia solara - o “poveste” noua sau veche ?

protectie-solara

Cum vremea concediilor a sosit, cei mai multi dintre noi aleg sa-si petreaca cel putin o parte a vacantei undeva unde sa se poata bucura din plin de razele generoase ale soarelui. Dar inainte de a ne gandi cat de mult ne vom expune la soare, mai ales din dorinta de a obtine un bronz de invidiat, trebuie sa luam in calcul avertizarile specialistilor: indiferent de culoarea pielii si de timpul de expunere, trebuie sa ne protejam prin folosirea unei lotiuni cu factor de protectie solara.

Desi pare greu de crezut, inca din cele mai vechi timpuri oamenii au constientizat faptul ca soarele le poate fi atat prieten, dar si inamic. Chiar daca initial notiunea de “protectie solara” se referea strict la cum sa te feresti mai mult de razele soarelui pentru a avea o piele alba si stralucitoare, treptat oamenii au inceput sa aiba din ce in ce mai multe cunostinte despre efectele nocive pe care le poate o expunere prea prelungita la soare. Practic, asemenea cunostinte au impulsionat primele cercetari in domeniu (inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea), care au stat la baza fabricarii cremelor destinate protectiei solare din vremurile moderne. Procesul a fost unul de durata, dar si interesant, asa ca va invit sa urmariti “istoria” protectiei solare.

 

I. Ce insemna “protectia solara” in vremurile indepartate?protectie-solara-egipt.jpg

Asa cum s-a mentionat si in introducere, primii care au incercat sa se protejeze cat mai mult de razele soarelui au fost oamenii din vechime. “Pionierii” in materie de “protectie solara” au fost popoarele din zonele cu clima calda (indienii, egiptenii, grecii, locuitorii din sudul Chinei etc). Daca cei din Asia alegeau pur si simplu sa se “refugieze” sub umbrele uriase sau sa se imbrace in sari sau diverse pelerine din fibre naturale, grecii si egiptenii apelau la diverse lotiuni. Spre exemplu, grecii isi acopereau capul si se ungeau pe corp cu pudra alba (un amestec obtinut din mai multe pulberi), dar si cu ulei de masline sau  cu petrol.

Cel mai “avansat” sistem de protectie solara le apartinea insa egiptenilor. Se stie ca in special nobilii si regii tanjeau sa aiba o piele deschisa la culoare si neteda, ferita cat mai mult de razele deloc blande ale soarelui. Cine dorea sa aiba o piele fara arsuri solare recurgea fara rezerve la taratele obtinute din  orez. De altfel, si in prezent s-a dovedit  ca substanta “oryzanol” (continuta de orez) are capacitatea de a “neutraliza” efectele unei expuneri prelungite la soare.

Nu in ultimul rand, egiptenii foloseau plantele. Preferata era iasomia, care, pe langa mirosul deosebit de placut, avea rolul de a “repara” textura unei pieli arse de soare si de a-i reda luminozitatea.

 

II. Primele cercetari stiintifice legate de protectia solara

Inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Carl Wilhelm Scheele a publicat (in 1777) un studiu in care a demonstrat, pe baza unui experiment (acesta consta in bucati de hartie introduse intr-o solutie pe baza de cloruri, care, dupa ce au fost expuse la soare, au devenit negre), ca razele soarelui pot duce la aparitia unor arsuri ale pielii (in experimentul sau, bucatile de hartie au fost comparate cu pielea oamenilor). Prin urmare, pentru a evita ca pielea sa aiba aceeasi “soarta” ca hartia din studiul sau, Scheele a recomandat “protectia solara”.

La inceputul secolului urmator, englezul Everard Home a studiat modalitatea in care pielea de diverse culori reactioneaza la soare. Pentru a formula concluzii cat mai pertinente, el insusi a fost obiectul urmatorului experiment: si-a acoperit una dintre maini cu o panza neagra, iar pe cealalta a lasat-o libera si a incercat sa o expuna cat mai mult la soare. Dupa un timp, a constatat ca mana ce a fost invelita in panza neagra, desi avea o temperatura mai mare, a scapat fara arsuri. In schimb, cealalta s-a inrosit. Concluzia la care a ajuns Home a fost una general valabila: oamenii cu pielea mai inchisa la culoare sufera mult mai putine arsuri solare, chiar daca pielea lor absoarbe o cantitate mai mare de caldura decat cea deschisa.

In anul 1891, germanul Hammer a vorbit despre influenta luminii solare asupra pielii. El a fost primul care a recomandat chinina ca pe un remediu eficient in tratarea arsurilor solare si a insistat asupra fabricarii si utilizarii unei creme destinate protectiei solare.

Descoperirile prezentate au fost cele care au determinat progresele cercetarilor in materie de protectie solara, in special pe cele din prima jumatate a secolului al- XX-lea.

protectie-SOLARA-palarii-de-vara.jpgcercetari-stiintifice-cu-privire-la-protectia-solara.jpg

 

III. Aparitia primelor produse dedicate protectiei solare

Dupa ce razele ultraviolete au fost descoperite in secolul al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea aduce in atentia specialistilor cautarea metodelor de protejare a pielii. In 1922, savantul Leopold Freund a inventat substanta numita “Antilux”, menita sa creasca nivelul de protectie propriu pielii. Acesta era convins ca noul “ingredient” putea fi introdus intr-o crema, ce trebuia aplicata, in straturi diferite, in functie de gradul de expunere la soare.

Ulterior a venit si randul americanilor in a inventa noi mijloace de protectie solara. In 1928 a fost creata asa-numita “PABA”, o emulsie ce continea substante derivate din scortisoara si mentol. “Reteta” acesteia a fost utilizata si in urmatorii ani, pana cand s-a constatat ca nu asigura un nivel de protectie suficient de ridicat contra radiatiilor UV.

Anii ’30 readuc Europa in fruntea producerii de creme pentru protectia solara. Cele mai cunoscute exemple din aceasta perioada sunt: “Gletscher Crème” (creata de austriacul Franz Greiter si avand factorul de protectie 2; o mare parte a ingredientelor utilizate de acesta au fost preluate si cand s-a produs celebra gama “Piz Buin”), crema lui M. Schueller (aceasta avea si efectul de “accelerare” a bronzarii, nu numai de protectie) sau cea a lui Hershke, numita “La Deliel Maron” (ingredientul activ era uleiul “Ultrazevon”).


IV. Noile “creatii” specializate in protectia solara; evolutii si tendinteCoppertone-protectie-solara.jpg

In preajma anilor ‘50, americanii au devenit din ce in ce mai preocupati sa gaseasca solutii pentru cei nevoiti sa se expuna mult la soare. Una dintre noutatile de atunci a fost reteta farmacistului Benjamin Green, care a preparat lotiunea “Red Vet Pet” (facuta din petrol si destinata initial animalelor). Aceasta s-a bucurat de un mare succes in randul soldatilor americani din bazele din Pacific (in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial), care sufereau adesea de arsuri solare. “Red Vet Pet” a fost cu atat mai folosita cu cat putea fi data si pe cap, fara a fi agresiva cu pielea. Ingredientul activ al acestei lotiuni (petrolul) a fost preluat ulterior, cand Coppertone a lansat pe piata americana noi produse, precum “Coppertone Girl” si “Bain de Soleil”.

In ciuda popularitatii de care se bucurau in randul amatorilor de plaja, s-a dovedit ca astfel de lotiuni aveau doar capacitatea de a impiedica aparitia arsurilor solare puternice, fara a proteja pielea de radiatiile UV.

Incepand cu anii ’60, cand pielea bronzata a devenit un simbol al frumusetii si sanatatii, specialistii europeni si americani au incercat sa descopere “ingrediente” menite atat sa stopeze efectele nocive ale expunerii indelungate la soare, cat si sa impiedice imbatranirea  prematura a pielii. Rezultate notabile au fost obtinute in anii ‘70, cand in SUA s-a introdus obligativitatea producerii de creme care sa asigure niveluri diferite de protectie solara (este vorba de SPF). Totodata, s-a stabilit ca producatorii de astfel de creme sa inscriptioneze pe ambalaj cifra corespunzatoare SPF-ului asigurat.

In ciuda aparitiei unei game tot mai variate de creme pentru protectia solara, cercetatorii americani au inceput sa fie ingrijorati de cresterea numarului de cazuri de cancer de piele. Din acest motiv, au fost scoase pe piata tot mai multe produse dotate cu substante active noi (ce combinau elementele chimice cu cele naturale), dar a inceput sa se puna tot mai mult accentul  si pe respectarea unor norme de protejare impotriva efectelor radiatiilor solare: acoperirea unei parti cat mai mari a corpului cu haine lejere, in culori deschise (de preferinta din fibre naturale), purtarea palariilor si a ochelarilor de soare, evitarea expunerii la soare intre orele 11.00 si 17.00 etc.

Anii ’90 aduc in SUA o “explozie” a industriei producatoare de lotiuni pentru protectia solara, dar si produse noi, cum ar fi spray-urile (s-a estimat ca numai in anul 1990 americanii au cheltuit mai mult de 50 de milioane de $ pentru produsele ce au drept scop protectia solara). Treptat, acestea isi fac loc si pe pietele din strainatate.

protectie-solara1.jpgCum pielea bronzata a devenit rapid un “accesoriu” la moda, si metodele de protejare contra radiatiilor solare au devenit din ce in ce mai spectaculoase. Cercetarile in domeniu au demonstrat faptul ca ingredientele naturale pot fi de mare ajutor in stoparea efectelor negative ale expunerii indelungate la razele UV. Ultimele tendinte au scos la iveala atat lotiuni si spray-uri obtinute din plante, cat si pastile contra arsurilor solare. Se pare ca de viitor vor fi capsulele obtinute din ulei de somon (ce contine “astaxanthin”, un antioxidant din ce in ce mai popular in SUA, ce apara pielea de reactiile alergice provocate de razele UV), dar si cremele pe baza de oxid de zinc sau de dioxid de titaniu (considerate mai putin toxice decat alte substante chimice).

Avand in vedere cele expuse mai sus, se poate spune ca ideea de a ne proteja de radiatiile solare a castigat tot mai mult teren de-a lungul timpului. Astfel, de la primele creme pana la lotiunile sofisticate din prezent, a existat o evolutie permanenta, determinata nu numai de considerente de ordin estetic (pielea bronzata este o piele sanatoasa si frumoasa, care ne face mai atractive), dar si de cele de ordin medical (cresterea numarului de afectiuni cauzate de expunerea necontrolata la soare).

Astazi, avem la indemana o paleta larga de optiuni in privinta protectiei solare, depinde numai de noi sa o alegem pe cea mai potrivita pentru sanatatea noastra.

Nota obtinuta:
10 (8 voturi)
2697 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Alina-Nedelcu Sâmbătă, 02 Iulie 2011

Etichete pentru acest articol:

protectie solara, creme-protectie solara, inventii-celebre



S-ar putea sa va intereseze si:

Pentru majoritatea crestinilor pe 25 decembrie se sarbatoreste Nasterea Domnului, sau [..]
citeste si comenteaza
Cand spui “toamna”, este aproape imposibil sa nu o asociezi cu aroma prunelor coapte, [..]
citeste si comenteaza
Una dintre primele forme de samba acceptate la carnaval este asa-numita “Samba pe un [..]
citeste si comenteaza
In credintele poporului roman, ziua de 3 martie a fost sarbatoare traditionala a capului [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

De peste 4 secole, columbienii aleg sa inceapa un nou an printr-o “explozie” de veselie si [..]
citeste si comenteaza
An de an, primavara este primita cu entuziasm in toate colturile lumii, dar mai cu seama in [..]
citeste si comenteaza
Craciunul bate la usa, asa ca fiecare dintre noi se gandeste cum sa petreaca cat mai frumos cea mai [..]
citeste si comenteaza
II. Perioada renascentista - revenirea perucilor in trend Asa cum am mentionat in articolul [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate