Fata morgana

Desert-Fata-Morgana

Motto: O pelicula din tineretea apusa pe cand aveam semnal fluierat cu un prieten drag aceste sunete, a fost si impresionarea mare, efectul imaginii feminine ce salasluia in suflet...si, a fost astfel descoperita la o varsta frageda...prin chipul actritei. Cantam parca o arie gregoriana cantecul:

Stam intr-o zi la ferestra,

Strada departe vuia,

Stam intr-o zi dus pe ganduri,

Nu stiu la ce ma gandeam.

 

 Nu stiu, era frig afara,

Ori norii pe cer alergau,

Nu stiu, era zi cu soare,

Ori norii ploaie cerneau...

 

Pe drum trecea o bentita,

Cine era habar n-am,

Dar in inima emotia ivita,

Deseori ma tinea la geam...

 

A fost astfel descoperit la o varsta frageda un film ignorat in aceste de zile, de intensitate maxima a industriei filmografice, deoarece este atat de sarac in efecte speciale... atat de anost, caci era asa dupa cum in epoca comunista se faceau filme... Dar, pentru cine mai poate urmari un asemenea film si daca ar intelege mesajul, atunci ar fi colosal!

Ecranizarea romanului cu acelasi nume, de Grecu Ion, infatiseaza eroul nostru in ipostaza in care a fost obisnuit, anume la acea vanatoare de muncitoare din cadrul "imperiului" tatalui ce era director, reprezentand santierul de constructii de pe vremea "Epocii de Aur", pe cand inca era asa la propriu. Pe toate aceste muncitoare le impresiona cu zicala curenta: "sunt fiul directorului general!" Da, si daca era la propriu 'epoca de aur', care va sa zica ca acel nepotism de care credeam ca vom scapa in perioada capitalista, functiona atunci atat de bine ca si acum... De fapt, functioneaza bine oriunde, dar, daca in capitalism este si normal ca afacerea si proprietatile sa fie date urmasilor patronilor si/ sau actionarilor majoritari prin mostenire, dupa cum se stie, in socialism insa acest fapt nu prea are justificare normala ori justificativa, chiar fiind un lucru fara acoperire juridica. Cu toate acestea, ce poti spune instinctului care reactioneaza in diverse feluri la nume din renume, chiar daca meritul era al tatalui eroului nostru de aceasta data.

 

Primul pas

Primul pas, de fapt primul de fiecare data, era sa spuna in momentul in care toata lumea se retragea spre case: "Frumoaso, vrei sa te duc cu masina?" Da, suna infantil, asa cum si azi baietii de bani gata procedeaza, insa vorbeste 'marfa' mai mult sau "beton!"-ul de sub bolidul de fier; ce mai conteaza in fond altceva cand orice slipeste si iti ia mintea.

Pe drum trecea o bentita,

Cine era, habar n-am,

Dar in inima emotia ivita,

Deseori ma tinea la geam...

 

De atunci mereu la fereastra,

Bentita o tot astept,

De-ar mai veni odata cu fata,

Ce aduce soarele in piept!

Probabil ca se intamplau acestea langa fereastra directorului general si o vedea cand pleca, o urmarea si...pana o cucerise. Sigur ca pentru o fatuca de la tara ce a venit la oras sa izbandeasca, mare i-a fost impresionarea ca dintr-o data ajunse atat de sus, insa acest fiu de.. dragobete nu era intocmai. Pentru el era doar o noua alta cucerire, pentru ea era dragostea, cu toate ca si lui i se atinsese o coarda sensibila si chiar era sensibil, deoarece dorea sa urmeze o cariera ca a mamei sale de actrita, insa cand omul cauta doar vanatoarea de dragul vanatorilor...

 

Exista niste paralele...

"Vanilla sky" (pe care il voi comenta alta data) cred ca este ecranizarea moderna a acestui film oarecum intors in sensuri. Sigur, nu se compara cu "Vanilla sky" nicidecum la scara larga (avand tot felul de efecte ultramoderne), insa pentru ca in mintea mea exista niste asocieri si egalisme, deci exista paralelism... Al nostru erou intr-o epoca de trista amintire cauta sa-si interpuna un prototip patern interior fata de cel existent si puternic (poate si de aceea cauta anumite laude si reusite facile), astfel dandu-se o lupta interioara (care nu se vede) fata de reusitele exterioare castigate usor, dar mai ales obtinute fara vreun merit personal. Pe cand celalalt personaj este total unit cu figura paterna, chit ca nici nu mai este in viata, cat si cu cea materna (disparuti de altfel amandoi intr-un accident rutier ce a ridicat multe intrebari), iar involuntar continua lupta ascunsa cu aceia care interprind tot felul de planuri ca sa corupa forta de implicare in companie, ca apoi sa o acapareze cu totul pe aceasta - este un 'joc' al mintii eroului in acest film - insa, se disting tot felul de chestii si comportamente ale celorlalti care dovedesc ca de fapt este jocul lor pentru acesta. Eroul nostru obtine succese pentru ca este fiul directorului, acesta are insuccese - lupta pentru inavutire - insa, dilema ii este in permanenta cat de sincer este acela care se apropie de el. O alta legatura majora este faptul ca amandoi vad o "Fata morgana!"

Eroul nostru castiga (facil) datorita tatalui, insa nu are puterea sa se opuna aceluia acolo unde trebuie; cel din "Vanilla sky" are putere, dar interpuse tatalui pentru ca lupta in acelasi consens cu el, numai ca tatal - om bun si el, a fost linsat; desi, el se opune acelora care vor sa-l fure, dar este atras in tot felul de absurditati ale vietii personale, care de altfel ii pot distruge viata in totalitate, cu toate ca el si-ar fi dorit sa fie lasat sa viseze...s-o viseze si s-o picteze. Intocmai de aceea, acesta nu trebuie sa cuceresca pentru simplul fapt ca el este acela vanat, in ciuda faptului ca a simtit aceasta nevoie de a o cuceri pe cea unica! Pentru eroul nostru autohton cucerirea i-a devenit o meserie si cucereste pana se das si el peste cap...aceasta fata simpla ii pune capat apucaturilor.

 

Cum sunt personajele

El incerca sa fie practic ca si tatal sau, insa nu reuseste nici sa-si ascunda sensiblitatea in totalitate. Chiar aceasta tendinta de a ascunde ii vine din acea lupta cu imaginea lui interioara paterna. Celalalt personaj corespondent este sensibil si nu se ascunde, deoarece lupta pentru ceea ce are mai drag, lupta cu altii prin insasi sensiblilitatea sa...

Pe cand fata simpla din film care-i pune capat repetiilor, Diana (exact ca si numele actritei - Diana Lupescu), este mai mult decat asa. Ea este complexa prin insasi simplitatea afisata, are aspiratii si iata ca aici isi face loc el, care nu cauta decat o noua cucerire. Oricum, o dragoste romantica s-a infiripat si datorita ei el s-a opus tatalui, fapt pentru care n-a mai dat la inginerie, ci la facultatea de actorie, unde zicea ca a avut un succes nebun. El era zapacit, ea foarte ordonata si calculata; el razvratitor si parca vesnic in conflict cu tatal sau, ea fara parinti care s-o indrume, caci ii si spunea: "Este mult mai bine sa ai de unde primi un sfat, caci eu nu am niciunul." El pana sa se deschida complet si sa stie ce avea sa piarda era doar un 'cuceritor', ea o fata draga si romantica, dupa cum si povestea de mitul androginului:

"A existat odata o fiinta perfecta, sferica, barbat si femeie intr-o singura fiinta, insa zei au fost invidiosi pe ei caci ii depasea in frumusete si gingasie. Din aceasta ura fata de androgin a rezultat ca zei l-au despicat in doua, in doua sfere egale...iar de atunci mereu o jumatate sfera isi cauta cealalta jumatate sferica care sa-l completeze. Tu esti sfera mea, te-am gasit!" spunea ea.

Iar el, in completare parca, zicea: "sa stii ca daca se intampla ceva, cunosc medici si alti oameni care sa te ajute"... episod trist de capatai... ca sa mai astepte odata "Bentita ce aduce soarele in piept"! Ca sa o ia totul de la inceput si sa vada ca de fapt "fata morgana" care i se interpunea oricarei vederi era ea... fata de care isi batuse joc si ii parea rau. Atunci, ca un facut, nici nu a intrat la acea facultate, iar ca sa scape de orice conflict cu tatal, cat si din vina ce o resimtea fata de acea fata frumoasa (pentru ca, intre timp isi gasise o alta preocupare - stewardeza - era mai mult calatorind) si simpla, a plecat in armata oferindu-se voluntar, frangand inimile tuturor care il iubeau, mai ales a tatalui care putea sa "aranjeze" orice.

Cu toate ca, oriunde mergea o vedea doar pe ea si orice imagine vedea ea se interpunea...caci, era "fata morgana", acea fata pe care barbatii o au in permanenta in interior ca o insotire permanenta, insa invizibila, caci doar semi-voluntar se poate chema sa se arate!

Un articol de: Valerian Mihoc

Nota obtinuta:
10 (2 voturi)
1274 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Marţi, 24 Decembrie 2013

Etichete pentru acest articol:

mitul androginului, fata morgana



S-ar putea sa va intereseze si:

Am adormit seara si am inceput sa visam ca eram impreuna si ne dadeam in leagane.Apoi se [..]
citeste si comenteaza
Eu le stabilesc, pentru ca asa vreau eu. Nimeni nu ma obliga sa le respect si nimeni nu [..]
citeste si comenteaza
„Totul se cumpara, dragostea se castiga!" este motto-ul dupa care imi place sa-mi [..]
citeste si comenteaza
Cine te-a alintat ultima oara pui dragut si cand a fost asta? Nu iti este dor de aceste [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Te uiti de multe ori in jurul tau si tot ceea ce simti este ca ai vrea sa fii ca acela pe care il [..]
citeste si comenteaza
Da, s-a dovedit stiintific ca weekend-ul trebuie sa aiba trei zile. Saptamana de lucru de cinci [..]
citeste si comenteaza
Putem compara corpul uman cu o baterie reincarcabila? Sa incercam! [..]
citeste si comenteaza
Puiul tau face febra mare, diaree apoasa, vomita chiar si o lingurita de ceai si este molesit? Este [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate