Soarele din prima zi
Soarele din prima zi
pusese intrebare-
Cine esti?
Raspunsul nu i s-a dat.
Au trecut ani dupa ani,
ultimul soare al zilei
rosti ultima intrebare pe tarmul marii de apus-
Cine esti?
Raspunsul nu l-a gasit.
(Rabindranath Tagore, tradus de catre Amita Bhose)
Postat de: DanielaVoicu Miercuri, 06 Februarie 2013
Etichete pentru acest articol:
poezii tagore
S-ar putea sa va intereseze si:
Trupul acoperit de nisipul fierbinte al amagirii
pluteste pe aceeasi apa impovarata de [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De m-ai asculta vreodata
as voi ca sa-ti vorbesc
tu m-asculti... cu toate-acestea
n-am [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Spala , ploaie, ganduri negre
Prinse-n umbre si tenebre,
Curata desertaciune
De [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
Prima expozitie foto la Brasov, in Libraria Okian, va fi deschisa chiar in luna ianuarie de catre [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Cartile sunt felul oamenilor de a avea aripi ca ingerii. (Andrei Plesu) [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Poezie de toamna in zi frumoasa cu ploaie de frunze ruginii. [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Primavara este anotimpul cel mai frumos in care natura se trezeste la viata. Si noi, oamenii iesim [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
tendinte in online
recomandari
articole [cele mai...]
