Un munte de finete

iubire5

Motto: cumva inima vibreaza in permanenta, venerand un arhetip interior, insa nici pe ea n-o mai simt. Probabil ca sunt foarte obisnuit cu ea functionand la cote maxime in a ei captare imagino-arhetipala prin care vad in permanenta o icoana.

Buna ziua, Angel!

In ciuda caldurii de aici, nici macar nu mai simt inima ce vibreaza atat pe timp de zi, cat si pe noapte, caci pot sa vibrez atat fara nicio incurajare. Adevarul este ca vreau sa fac in ciuda vremii (toride dintre tropice) si sa meditez la un munte de zapada, dar cum in orice meditatie si reverie apari tu ca un centru involuntar al existentei...poate din cauza ca ai si pielea uneori atat de alba, iar asociatia este irezistibila, ori poate ca si din cauza faptului ca-mi doresc uneori sa-mi lipesc obrazul de fata ta...de gatul tau relativ lungut, insa dragut.. de urechiusele tale si de parul tau, care contrasteaza cu insasi asocierile duioase ale zapezilor, asa cum si ochii tai ca doua margaritare catifelate ale cerului albastru, ce sunt ferestrele dulci ale sufletului tau candid, stralucesc pe cer - cerul fetei tale. Ba de multe ori ti-as mangaia si ochii ca asa atractie simt catre ei! Insa, nu doresc sa le fac vreun rau si tocmai de aceea am sa-i admir doar, ca intr-o reverie a fulgilor de nea, fulgii ce-i simt pe fata mea cand nu deschid ochii, caci ii simt doar cand te vad si cand treci tacticos prin fata mea, datorita acelor asocieri, dar si pentru ca esti atat de pura, asemenea zapezii. In contemplatia aceasta uit orice, uit si ceea ce fac cu toate ca fac continuare...chiar!

 

Buna seara, Angel!

Tu stii, cumva astazi a fost soare la voi? Dar nu in inima mea, ca oricum instrainarea si departarea doare...cumva inima vibreaza in permanenta, venerand un arhetip interior, insa nici pe ea n-o mai simt. Probabil ca sunt foarte obisnuit cu ea functionand la cote maxime in a ei captare imagino-arhetipala prin care vad in permanenta o icoana.

Esti atat de Frumoasa, de Scumpa si de Angelica, ca pana si ingerii Domnului pot sa se rusineze ca-i intreci in gingasie! Esti asemeni icoanei pe care o port cu mine in suflet in permanenta si orice vad asemanator capata chipul tau, asa dupa cum ar fi un nor stralucitor plin de zapada. Esti jucausa, glumeata si draguta, zambind la viata readuci vietile altora pe chipul lor. Le aduci un nor de speranta oamenilor, de aceea imi si place atat de tine! Cum zambesti tu si cum te exprimi prin gesturi este un fapt atat de dulce, pentru ca si zambesti cu ochii tai sublimi si catefelati. Sigur, este un act involuntar, insa nu multi pot sa zambeasca cu ochii. Nu ca nu pot, dar nu vor sa zambeasca vietii nedeschizandu-se total bucuriilor simple, bucurii care de altfel sunt cele mai durabile. Multi zambesc ca vor sa cumpere ceva, poate un om, ori au un alt interes de aceea nici nu pot. Tu esti un inger! Esti un vis!

Somn pufos ca obrajorii tai!

 

 ...cu fulgi mari!

 Imi doream sa vad un munte de zapada, insa nu ma dezlipesc cu privirea de un munte de finete acum, ori tu ca sa-mi distragi atentia mi-ai aruncat ceva ca un bulgaras, ceea ce intr-adevar mi-a distras putin atentia de la tine, insa iar mi-ai captat-o pentru ca ai zambit asa de frumos, asa cum numai tu sti. Iti priveam obrajorii tai ce-mi transmiteau traznete de candoare si de finete. Esti o persoana distinsa, iar zambetul tau superb este atat de sublim, mai ales ca sti/poti fara sa vrei probabil sa zambesti si cu ochii pe care iar imi doream sa-i mangai in acel moment divin in care ai zambit mai larg ridicand o spranceana. Ma simt atat de linistit cu tine, iar cand te privesc parca plutesc in vesnicie, motiv pentru care m-am apropiat de tine si te-am strans, probabil cam tare gandind dupa reactia ta de a ma impinge, eu insa n-am rezistat acelei zone pe care o ador pana nu mi-am lipit obrazul de al tau, iar cu buzele langa urechiusa ta, acolo unde incepe parul tau, locul unde imi fixez deseori privirea, poate fara sa stii. Am slabit apoi stransoarea si ai zvacnit ca o zebra zburdand libera. Tocmai de aceea ai inceput a te bucura mai tare ca sa ma pui pe jar mai mult si-am inceput a fugi si eu dupa tine, insa dupa cum am accelerat dintr-o data am alunecat si-am cazut. Abia atunci am observat cat de frumos ningea cu niste fulgi mari.

Te-ai intors si superior asa de sus radeai de mine in casdade puternice, hm, radeam si eu, insa te-am prins de picioare si te-am corupt usor sa cazi pe o movilita de zapada, apoi din acea movila ai luat mai multa zapada pe care ai "atasat-o fetei mele".  Am ramas socat de asa mutare, dar ca sa-mi dau seama dupa un timp ca nu mai pot respira, iar din acea pozitie de culcat am dat zapada la o parte dupa care mi-am incordat o mana si-am zis parca cautandu-te cu mana caus: 't t t, unde-i fata, ca ghiara s-a infuriat?!". Am sarit direct in picioare printr-un flinc-flanc, la care tu ai raspuns parca starii mele cu o asemanatoare zvacnire in maini apoi in picioare - ceva mai complicat decat un flinc-flanc - si mai rapid! Insa, ai ramas impietrita in fata mea in loc sa fugi, ci doar ai facut doi pasi pana la marginea lacului inghetat si te-ai uitat la mine cu o anumita privire sugestiva pe care nu am putut-o citi, insa ai ridicat si bratele insotind acea privire catifelata si pura... oh, Doamne, 'daca o trag de fular o pot gatui!' - am inceput gandi repezindu-ma spre tine... Din fericire gheata (apa inghetase) era doar la jumatate de metru de acel mal de pe care tu iti dadeai drumul cu spatele si din fericire o faceai cu un avant lent. In acest efort imi aminteam doar de privirea ta fixa si de acolada sprancenei, iar ridicata sugestiv si ma gandeam ca ce a naibii mai esti de trebuie cineva sa-ti ghiceasca gandurile, ba ca mai mult te si impui asa...

 

Un munte de finete. Vis IV

Cumva inima vibreaza in permanenta, venerand un arhetip interior, insa nici pe ea n-o mai simt. Probabil ca sunt foarte obisnuit cu ea functionand la cote maxime in a ei captare imagino-arhetipala prin care vad in permanenta o icoana.

 

Angel... tot tu!

Momentul prinderii tale in bratele mele, ce ti-au agatat mainile tale inca intinse ca intr-un indelung ritual, a fost magic!! Si mirosul tau a alungat acel gand anterior, iar tu stateai tot cu bratele intinse savurand momentul, catre acest moment solemn, revenindu-mi si mie pacea, mi-am dat seama ca-i maret si i-am cuprins tot intelesul. Dupa un moment deplin te intreb parca retoric totusi: "cum asa incredere ai avut in mine?" Tu te-ai rasucit si te-ai uitat ironic la mine ridicand cealalta spranceana usor si n-ai spus nimic; insa, oare n-ai spus deja tot prin aceste gesturi? Ma si gandeam cata expresivitate poti avea si cum ai devenit profesorul meu neoficial la asa ceva, in ciuda frigului pe care noi nu-l simteam, a fulgilor si a ghetei lacului mie nu stiu cum mi-a cazut o picatura, tu ai urmarit-o si-ai zambit distins, apoi ajungandu-mi pe obraz ai saruta-o facand-o sa dispara. Ai zambit apoi angelic!

 

Alte 'mutari'...

Dupa acest episod duios ai sarit malul rapid si-ai luat-o la fuga zicand: "trebuie sa ma gasesti!" Pana sa-mi revin nici nu mai auzeam fosnetul de sub picioarele tale. Ies pe o alee si ma uit intr-o parte, dar pentru ca era pustie ma uit in directia opusa, unde la vreo 50m observ niste baieti, care se uitau spre un copac. Imediat am facut legatura ca ai fi acolo pentru ca ai tu ceva cu copacii... si-am alergat acolo, mai ales ca acestia dupa ce s-au sfatuit doi dintre ei au si luat directia aceea in care se tot uitau, eu disperat alergasem mai tare, iar cand am ajuns langa cei doi care se uitau mirati la mine, au zis ridicand cumva palma in sus in semn de intrebare: 'au bre, ce ai?" M-am uitat in directia in care se uitau ei si mai departe era ceva nedeslusit, iar acel copac luat ca reper de prima data era langa noi si nici urme facute de tine pe zapada nu erau. M-am intors linistit la acel loc in care te-ai lasat pe spate si-am luat de aceasta data urma pasilor tai lasata pe zapada, iar aceasta tranversa acea alee si te gasesc dandu-te de-a rostogolul prin zapada; uneori te mai opreai si dadeai din maini si din picioare... Ma uit mai bine si parca erau mai multi oameni care se tineau de mana asa cum erau ei desenati pe zapada... interesant! M-ai invaluit cu privirea ta parca tinta mereu sufletului meu si iar n-am inteles nimic... Mi-ai facut semn cu mana de locul 'rezervat' langa tine si-am inteles. M-am lasat pe genunchi, insa nu aveam chef de omuleti desenati, ci de tine si-am incercat sa te cuprind, dar m-ai impins...apoi rapid a urmat un bulgare de zapada...am luat si eu unul si iata ca la un bulgare ii raspundea altul.

 

Iar...bulgarasi!

Pe urma mi-ai prins unul strasnic facut in fata si cum nu eram foarte departe unul de altul, m-am apropiat de tine si cu bulgare cu tot mi-am lipit obrazul de al tau ca sa-l simti si tu, ori sa-l topesti cu a ta gingasie, dar tu si mirosul tau m-au inmuiat... "Totusi atata feminitate, atata iuteala... si-mi doream un munte de nea, dand peste un munte de finete!" -gandeam cu voce tare. Tu insa ai raspuns: "pai, uite-l!" a, da, uitasem unde ne aflam, deci hai sa urcam.

Pe un drum era un centru de schi si saniute si ma intrebi ca de ce nu cumpar schiuri, iar eu am raspuns ca nu stiu sa schiez. Tu ai completat atunci: "Eu stiu si am sa te invat si pe tine!" Okay! Zis si facut, iau schiuri si urcam increzatori pe munte cu telescaunul. Priveliste minunata, brazi inalti ajungand pana la noi, oceanul alb... insa, tu stiai deja ca n-am sa-mi lipsesc priverea de splendorile tale. Mai incercai tu sa-mi arati ceva, ma si uitam acolo, dar rapid am schimbam privirea catre tine, pentru ca... te indrageam!

Sus, pe munte, vroiam sa te las pe tine prima sa schiezi ca sa prind si eu miscarea, insa tu ai comentat faptul ca nu-i greu deloc si ca trebuie sa stau mereu cabrat si flexat, ma rog, mi-ai aratat si cum. Mi-ai mai zis ca ma tine de fapt si bocanci fix pe schiuri. Atat de increzator devenisem si-am incaltat schiurile, dar nici bine nu-i incaltasem ca ei alunecau la vale; te-am intrebat ce si cum, insa desi i-am pus in cruce schiurile tot vroiau ei sa se duca...imi tineau fixe picioarele numai ca genunchii nu... acestia - inmuiati - s-au lasat pe spate si iata ca stateam alunecand pe spate, hm... incaltat ca extraterestrul nebun, care pe de-asupra aluneca acum in acea pozitie, fiind deja in panta... parca-mi lipsea acum increderea in acea pozitie si ma uit intrebator, iar tu: 'din acea pozitie n-ai sa inveti sa schiezi. M-am indreptat, dar in ciuda faptului ca incercam sa stau si flexat si sa schimb directia pentru a merge in zig-zag, totusi luam viteza si disperat te intreb de la distanta: "si acum?"; Tu-mi raspunzi: "a, eu de fapt nu stiu sa schiez... m-am mirat; este normal, mai ales cand ti-am vazut zambetul tau detasat acompaniat de o ridicare din umeri... Problema era ca prindeam viteza ca nu mai stiam de zig-zag-uri...mirandu-ma mai tare pe cand un brad venea.. ori eu ma duceam catre el ... culmea ca ma cuprinse mirarea mai mare la faptul cum o creanga a bradului inalt afalat eu pe la mijlocul lui, de parca pluteam acum, mi-a venit in burta si-am ramas agatat ca o carpa de ea pe-o parte si pe alta, cu schiurile in vant si capul in jos... Insa, a inceput si-un parrrr... apoi o mare raceala, caci eram cu nasul in ...ploaie. Ploua des pe la tropice... :))

Muntele gingasiei...

Un articol de: Valerian Mihoc

Nota obtinuta:
0 (0 voturi)
891 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Joi, 02 Ianuarie 2014

Etichete pentru acest articol:

despre femeie, pentru femeie, despre oameni buni



S-ar putea sa va intereseze si:

Doar 50 de ani? In ziua de azi, casatoria este un pas din ce in ce mai greu de facut. Cat [..]
citeste si comenteaza
Ca orice loc nou din viata iti aduce schimbari, unele bune, altele mai putin bune. Acum [..]
citeste si comenteaza
Cea mai directa, accesibila, aproape si fara complicatii cale, de a acumula noi [..]
citeste si comenteaza
Spunem prea adesea: nu pot, nu o sa reusesc, nu am curaj… Dar oare chiar asa stau [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Ai terminat facultatea. Vrei sa faci si master. Te gandesti ce master sa alegi. Sa alegi un master [..]
citeste si comenteaza
Fericirea este stare de spirit pentru care trebuie sa te lupti... A fi fericit inseamna sa fi [..]
citeste si comenteaza
Stiti oare cate taine ascunse are Marea ? Cate povesti de dragoste se nasc si mor la malurile ei? [..]
citeste si comenteaza
Totul vine, trece, apare, dispare cu o fluenta supla. Acelasi soare, acelasi vant, aceeasi [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate