O poveste de toamna

Porumbei_in_cismigiu

Pe aleile zdrentuite de pasi marunti se aude tainica adiere a vantului de toamna. Nostalgia verii ce tocmai a trecut ne imbata simturile uitate pentru a renaste din nou si din nou, in Cismigiul linistit, o oaza de melancolie.

Linistea interioara si undele de melancolie colorate in rosu aprins, ca si merele, starnesc o reanoire frecventa a timpului. Gura de oxigen proaspata revine in vecinatatea si interiorul Cismigiului, ea capatand forma inexacta a unor sporadice baloane de sapun. Rotundul baloanelor, frematat de ganduri zburdalnice si lacome de amintiri.

Un porumbel cochet

Odata ce suntem cuprinsi de magia punctiforma a batranelor alei, recunoastem prin adulmecare continutul clasic al parcului bucurestean. Organul vizual ne intareste ideea ca in cetatea de padure si apa a Cismigiului, plutim si suntem feriti de primejdiile apasatoare ale omenirii. Intram in vartejul de neclintit al naturii deosebit de darnice cu pamantenii si vietuitoarele de aici. Cel putin, aceasta este povestea lui, a unui pui de porumbel cochet, delicat si ager ca lacrimile scurse din soarele tomnatic si straveziu. De la primele ore ale diminetii, te intampina la Debarcader, o alee cunoscuta a batranului parc, un stol de porumbei. Isi asteapta in tacere hrana cea de toate zilele de la trecatorii milosi ce-si iau un scurt ragaz si mai poposesc ametiti de ganduri si uitare pe labirinticele potecute.

Porumbelul despre care iti relatez a fost gasit acum un an, de sotia fratelui meu in apropierea blocului in care locuiesc. Mititelul era grav ranit la una dintre aripi si daca nu ar fi fost salvat la timp, porumbelul nostru risca sa fie mancat de o pisica a cartierului, care-i tot dadea tarcoale. Din fericire, povestea personajului din articolul de astazi este una demna de luat in seama. Desi in spatele povestii porumbelului, nu se ascund teancurile de schite si retetele filmelor de succes de la Hollywood, merita cu prisosinta sa-i aflam modul de viata. Este si el un sufletel marinimos cu confratii si prietenii lui de zbor. Stiti cum se  mai spune in basmele pentru copii: de n-ar fi fost, nu s-ar mai povesti, si-am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa. Intentia mea poate este laudabila pentru ca incerc sa va acaparez grijile si chiar sa va destresez, fie si pentru cateva minute.

porumbei.jpg

Dupa ce s-a facut bine, porumbelul nazdravan, petit cu viata a dat semne ca vrea sa fie pe cont propriu si sa-si petreaca timpul in pretioasa libertate. I-am dat drumul in parc si l-am lasat sa se delecteze in voie cu privelistea si gustul libertatii absolute. Mai tarziu, mergand intamplator pe cararile serpuite ale primitorului si odihnitorului parc, l-am regasit pe poznasul porumbel jucandu-se cu noii lui prieteni de la Debarcader. Porumbelul este un mascul zglobiu, puternic si foarte atasat de stol, copaci si de magia profunda a cerului. Cunoaste si el din zbor, povestile Cismigiului sapate cu o delicata pudoare in scoartele de copac, bancile ruginite si proaspat vopsite, in amintirile si intalnirile oamenilor care s-au despartit sau au mai continuat sa creada si sa se infrupte din iubire. Pana si lacul glasuieste pasarii, povestea barcilor esuate spre niciunde. Barcutele de pe Cismigiu au esuat ca niste hartiute mototolite si rupte de indiferenta timpului care n-a mai avut rabdare sa implineasca destoinice visuri. Iar Pasarea priveste de undeva de sus, o reprezentatie pizmuitoare la  ceea ce a fost si ar fi putut sa fie. Ne indreptam atentia la constructia fizica a porumbelului despre care va aminteam acum cateva secunde. Capul si aripioarele albe insotite de cenusiul curgator al penelor aprinse de un tainic zbor il califica ca fiind un maratonist cu experienta in imparatiile sublime ale cerului. In inaltul cer, el poate face giumbuslucuri si scamatorii de tot felul. Ai zice ca este dresat sa ridiculizeze temerile, mentinandu-se in aburii aerului de sticla. In iarna trecuta, lui ii alunecau piciorusele mici, pieptanate de vant si ninsoare la un loc. Porumbelul colorat statea nemiscat pe gheata imaculata a iernii; e mic la stat, dar mare la sfat.

Nota obtinuta:
10 (2 voturi)
2620 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Roxana-Vucea Miercuri, 05 Octombrie 2011

Etichete pentru acest articol:

pasari, porumbei, pasiune, poveste



S-ar putea sa va intereseze si:

Este sambata seara si peste foarte putin timp ma intalnesc cu cele doua prietene ale [..]
citeste si comenteaza
Era o noapte calduroasa de primavara iar toate amitirile ieseau din hibernare punand [..]
citeste si comenteaza
Vremea este imprevizibila toamna. Astazi poate sa fie soare si vreme frumoasa de [..]
citeste si comenteaza
Asa, cu jumatati de masura incepe ceva...fara titlu sau introducere, fara avertizare se [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Un renumit mall din sudul orasului canadian Ontario. O zi racoroasa de iulie din anul 2001.Un [..]
citeste si comenteaza
Tanara sa mama, Clara tocmai i-a citit copilului o incantatoare poveste despre printi si zane, [..]
citeste si comenteaza
Teribilismul,personalitate si mod de viata Teribilismul ca si personalitate Teribilismul poate [..]
citeste si comenteaza
Pe urmele lui Gustave Flaubert Julian Barnes este un literat britanic, pasionat de biografiile [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate