Muntii ne dau viata

Muntii sunt marile catedrale ale pamantului: ziduri de stanci, mozaic de flori, coruri de izvoare, altar de zapada, bolta de stele. Ca si padurea, ca si oceanul, muntele este un educator tacut care ne pune in fata noastra chiar pe noi insene.

Vin sa-ti descopar misterele, merg pe potecile imbracate cu flori, iar mireasma ta ma cuprinde de mijloc si ma face sa tresalt la fiecare adiere. Ma inalt pe bratele tale, iti ating umerii dezgoliti de trecerea timpului si dau mana cu Cerul: acolo sus sunt eu, acea fiinta simpla, rationala ale carei vise au prins contur.

Te imbratisez si iti vorbesc tie, draga munte, sub privirile calde ale copacilor si florilor.

Vis de copil timid, sub privirile tale ma descopar, imi dai curajul sa fiu eu, puterea sa trec peste obstacolele vietii, imi dai grai bland sa pot spune lumii intregi povestea ta fascinanta si ma educi, astfel incat, cand ma cobori dupa umerii tai sunt alt om. Brazii se inclina si imi mangaie parul, florile-mi soptesc iubire, pamantul ma incalzeste, cerul imi lumineaza calea si sufletul, iar tu....munte, ma ridici si imi dai aripi sa zbor....sa descopar lumea.

Sunt eu, Femeia, primavara vietii, anotimpul care reuseste sa topeasca intr-o singura culoare toate nuantele celor 4 varste.

Lumea muntilor trebuie iubita ca un intreg, cu ochii deschisi si cu sufletul sensibil, sa intelegem animalele si plantele, stanca si albastrul cerului, lumina si culoarea...natura. Linistea, pacea interioara, beatitudinea pe care o simti acolo, nu o vei gasi in alta parte. Cand esti pe munte simti cum devii mai bun, zbori odata cu pasarile; acolo are loc o purificare interioara de toata rautatea intalnita in viata de zi cu zi.

Dau mana cu Dumnezeu, ma inalt in Cer si ating norii, iti sarut obrajii blajini...munte, si mainile care ma inalta si ma coboara, iti strabat cararile intortocheate ca intr-un labirint si incerc sa ma descarc de gandurile ce ma apasa, ma descopar, ma regasesc, tu imi aduci pacea interioara; te strang in brate, munte, si sufletu-mi incarc de energie si extaz, tu imi dai prin vocea ta calda cantec sufletului si imi ''bandajezi'' ranile, nu as putea trai innici un an fara sa te vad.

Cu tine ma regasesc, imi dai aripi si zbor!   

Un articol de: Anca Dinu

Nota obtinuta:
9.7 (6 voturi)
1155 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Vineri, 14 August 2015

Etichete pentru acest articol:

despre munti, pe munte, carari de munte



S-ar putea sa va intereseze si:

Zambete de ceara apar tot mai des pe chipurile imbatranite de griji ale celor de langa [..]
citeste si comenteaza
Cum ar fi sa te trezesti intr-o dimineata, dupa multa vreme in care nu s-a intamplat [..]
citeste si comenteaza
Este foarte convenabil sa cochetezi cu dezastrul, cand esti inca tanar (hai sa [..]
citeste si comenteaza
Spunem prea adesea: nu pot, nu o sa reusesc, nu am curaj… Dar oare chiar asa stau [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Ai chef sa te rasfeti cum n-ai mai făcut-o de mult? Totusi, timpul si banii nu iti permit un [..]
citeste si comenteaza
Ma sufoca Tica cu iubirea ei neconditionata. Doarme in camera, langa pat, langa mine. [..]
citeste si comenteaza
Poate fi numita iubire scanteia de admiratie si chiar de mii de traznete de devotiune tresarite [..]
citeste si comenteaza
Acest mic articol reprezinta, de fapt, o invitatie. O invitatie speciala pentru tine, draga [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate