Bio, Integral, Organic: trend alimentar
In ultimii ani, industria alimentara a explodat in produse catalogate ca fiind bio, integrale, organice sau chiar toate trei la un loc. Strategii de marketing bine gandite care ne indeamna sa excludem din alimentatia noastra produsele alimentare procesate, rafinate sau modificate genetic si sa le inlocuim cu mancarea sanatoasa, nutritiva, denumita generic bio, integrala sau organica, sunt si ele prezente frecvent in lumea mass-media.
Daca citesti aceste randuri, inseamna ca si tu, la fel ca mine, esti sau ai fost la un moment dat bulversata de toata aceasta propaganda a ecologismului alimentar, iar eu, impartasindu-ti din propria experienta, imi doresc sa te ajut sa-ti formezi o parere care sa te indrume spre alegerea unei alimentatii corecte, sanatoase si cel mai important, adaptate nevoilor tale nutritionale.
Puncte de reper
Inainte de a continua, voi defini acesti termeni care de multe ori sunt confundati sau prost intelesi.
Bio (ecologic) = produse care nu contin substante toxice, cum ar fi parabenii (butilparabenii, etanparabenii) folositi ca agenti de conservare, ftalatii folositi pentru pastrarea aromei, culorii si a texturii, compusii pe baza de ulei sau lanolina. Bio se refera strict la produsul in sine.
Organic = povestea unui produs organic, de exemplu puiul, incepe de obicei intr-o ferma cu plante crescute in mod organic, fara insecticide, fertilizatori sau hormoni, folosite drept hrana pentru pui, care la randul sau nu este „bombardat” cu hormoni de crestere sau antibiotice. Denumirea de „organic” spre deosebire de „bio” fiind de regula atribuita si produselor dinafara sferei alimentare, cum ar fi produsele cosmetice, saltelele sau lenjeria de pat, avand proprietatea de a fi hipoalergenice. Asadar, termenul „organic” se refera in principal la procesul de obtinere a unui produs, si nu atat la produsul in sine.
Integral = produse de ordin alimentar, lapte, cereale, etc., cu un grad minimal de procesare sau rafinare. Atentie insa! Alimentele integrale NU sunt neaparat ecologice.
Aceeasi industrie care pana nu demult ne-a oferit (si ne ofera inca) alimente catalogate acum ca fiind „nesanatoase” devine brusc interesata de sanatatea noastra, oferindu-ne sansa de a alege alimente superioare din punct de vedere nutritiv, calitativ si mai ales…financiar 
. In Romania, pretul alimentelor bio este dublu fata de cel al alimentelor obisnuite. Acest lucru este de inteles, atat timp cat tara noastra importa aproximativ 80% din totalul alimentelor ecologice, nedispunand de tehnologia necesara cultivarii acestora. Acum stau si ma intreb, oare de ce „tehnologii” beneficiau bunicii nostri, a caror alimentatie era alcatuita exclusiv din produse bio? Si astfel, din dorinta de a manca sanatos, ajungem sa cheltuim sume semnificative din bugetul familiei. Oua si pui organici, iaurt bio, cereale si lapte integral, faina si zahar bio, alimente comune, de baza pentru oamenii de acum 20, 30, 40 de ani au devenit pentru omul secolului 21 un lux. Insa, oricat de organice, bio si integrale ar fi ele, tot nu au gustul savoarea si aroma oualelor luate direct din cuibar, a cireselor culese din gradina bunicului, a rosiilor proaspat rupte de pe rug sau a painii aburinde, coapte pe vatra, unsa cu unt si clasicul gem de prune (bio
), facut de bunica.
Cum ne putem da seama daca produsele promise ca fiind ecologice sunt intr-adevar ecologice?
Simplu! De exemplu, fructele si legumele (exceptand tuberculii si leguminoasele care au un timp mai crescut de pastrare) incep sa se degradeze din momentul in care sunt culese. Specialistii ne recomanda sa le consumam in maximum 72 de ore, inainte de a-si pierde calitatile nutritive. Asadar, iti poti da seama cat de „naturale” sunt rosiile, capsunile sau ciresele care rezista zile intregi in frigider. Aceste „fructe de ceara”, cum le numesc eu, au gustul invers proportional cu aspectul.
In urma cu ceva timp, am avut o experienta interesanta cu 4 mere verzi, mari, frumoase si lucioase, care au rezistat 3 luni in fructiera fara sa sufere nicio modificare exterioara. Ajunsesera pe post de obiecte decorative 
si cred eu ca ar fi rezistat in continuare daca a mea curiozitate nu m-ar fi impins sa le tai pe jumatate, pentru a constata de fapt ca miezul era complet maro.
Solutii de compromis
Pot fi cumparate din productii conventionale fructele si legumele cu coaja tare sau groasa ca de exemplu: vinetele, ceapa, mazarea, ananasul, varza, papaya, mango, pepenele galben, kiwi, acestea beneficiind de protectia naturala, pentru cresterea lor nefiind necesare cantitati mari de pesticide.
Rosiile, ardeiul gras, castravetii, ciresele, capsunile, strugurii, spanacul, salata, merele fiind fructe si legume recomandate a fi consumate din productii ecologice.
Sfatul meu pentru tine, este sa incerci pe cat posibil sa-ti procuri si sa consumi alimente ecologice autentice, de preferinta provenite de la producatori locali sau sa vizitezi cat mai des targurile de produse traditionale. Chiar daca preturile sunt comparabile cu cele practicate in supermarketuri, ai ocazia sa intri in contact direct cu producatorul, sa il intrebi despre procesul de fabricare si de ce nu, chiar sa negociezi .
Un articol de: Andreea Preda
Postat de: Redactor-Colaborator Joi, 27 Februarie 2014
produse bio, cereale integrale, pui organici, produse eco
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- De ce sa alegi produse de carmangerie provenite de la ferme certificate?
- Top 5 experiente de neratat in Dubai: de la safari in desert la cumparaturi de lux
- 5 ingrediente de evitat in samponul tau si de ce
- Cat dureaza o interventie pentru implantarea unei proteze de genunchi?
- Sfaturi pentru un zambet de invidiat: cat de des e bine sa mergi la dentist?
