LIVIU ANTONESEI: "Daca ma decid sa-mi sfarsesc viata in Romania, atunci tot la Iasi va fi".

liviu

Cand spunem Liviu Antonesei ne gandim cu totii la “Despre dragoste. Anatomia unui sentiment”, la “Check Point Charlie” sau la cele circa 1500 de articole, eseuri, cronici in presa culturala si curenta, scrise din 1974 si pana astazi. Prezent in viata sociala, universitara, literara dar si in cea politica, Liviu Antonesei este cel care a fost tradus in antologii de poezie si in reviste din SUA si tarile europene.


DESPRE IASI

"Cu exces de amabilitate, polonezii numesc Iasul Cracovia Romaniei"

Reporter: Ce loc ocupa Iasul in inima dumneavoastra?
Liviu Antonesei
: Cand am terminat facultatea, nu existau posturi in Iasi. Erau la Timisoara si Bucuresti, dar am ales un post (pe vremea aceea, existau repartitii la terminarea studiilor) in Gura Humorului, localitatea cea mai apropiata de Iasi, cu exceptia Vasluiului, care avea dezavantajul ca nu dadea legatie, adica nu te lasa sa pleci de acolo, daca iti gaseai un alt post, inainte de terminarea stagiului de trei ani. Am avut sansa sa-mi gasesc un post in Iasi in vara urmatoare incheierii studiilor, asa ca nici la Gura Humorului n-am apucat sa lucrez. Dupa 1990, am avut ocazia sa plec la Bucuresti, apoi, sa ma mut la Paris, Munchen sau Cracovia, dar am ramas totusi aici. Prin urmare, orasul acesta, asa cum e el acum, ocupa un loc in inima mea, chiar daca am o relatie de iubire-ura. Oricum, desi in ultimii ani calatoresc mult, desi stau citeva luni pe an la Cracovia, de care sunt indragostit, tot aici revin!

Reporter: E urmarit Iasul de trecutul sau?
L. A.
: Din pacate, Iasul este marcat mai ales de trecutul sau recent, de demolarile comunistilor din anii 50, de efectele cutremurului din 1977, de ceea ce a daramat Ion Iliescu, cand era prim-secretar aici, profitand de cutremur, ma refer la cartierele evreiesti, care rezistasera avantului demolator al primei faze a regimului comunist. Acum, in acest capitalism de reinceput de lume, nu se mai demoleaza cine stie ce, dar, din pacate as spune, se construiste! Vreau sa fiu clar: se construiste prost, cu un prost gust uluitor, fara nici o grija fata de context, cu materiale mai bune decat cele din blocurile comuniste, dar cu rezultate foarte apropiate. Daca fixati o linie pe strada Stefan cel Mare, veti vedea ca pe toate strazile si stradutele din spate au aparut niste case, mai frumoase ori mai urite, dar atat de inghesuite unele in altele ca ai senzatia ca esti in Grecia sau Turcia. Ca edililor putin le pasa e una, dar ca oameni care au bani sa se inghesuie prosteste acolo in loc sa-si faca noile locuinte in zone rezidentiale e greu de priceput. Eu, in cartierul meu proletar, am mai mult spatiu in jurul blocului decat ei linga casele lor inghesuite. Ce sa mai spun despre ce se intimpla in jurul Palatului Culturii sau de intentiile unor "developari" ? ca altfel cum sa le spun?? de a construi tot felul de bildinguri in inima istorica a orasului? Nu mai spun nimic, ca ma enervez degeaba!

Reporter: Mai este acelasi oras cultural?
L. A.
: Comparativ cu alte orase romanesti, de buna seama ca este un oras cultural, dar daca incerc o comparatie cu orase similare din alte parti ale Europei - si nu ma refer la cea Vestica, ci la fostii frati de sufeinta din Est -, am tendinta sa raman mult mai prudent. Sa facem o comparatie cu Cracovia, ca e tot un mare universitar si tot ii spun polonezii Iasului, cu exces de amabilitate, "Cracovia Romaniei". Pai, in "Iasul Poloniei", nu s-a daramat nimic in timpul comunismului, mai mult, comunistii polonezi au refacut in intregime Gdansk, Wroclaw si o parte a Varsoviei, orase complet distruse in timpul razboiului! -, numarul teatrelor trece de 15, cel al salilor de expozitie e de peste 25, iar al salilor de concert, mai ales daca adaug si marile biserici, imi este greu sa-l estimez. In Colegium Maius, cladirea cea mai importanta din cele peste 100 de proprietati ale Universitatii Jagiellone, se mai pastreaza bucati din zidurile de la 1350, anul fondarii! Ce sa mai adaug? Zecile de festivalurile internationale, de teatru, film, arte plastice? Cele 5 premii Nobel pentru literatura luate de scriitori polonezi legati de Cracovia? Mai spun un singur lucru: Cracovia a avut in 2006 circa 8 milioane de vizitatori straini, in vreme ce, in acelasi an, toata Romania a avut 6 milioane! Anul trecut, cifra referitoare la Cracovia a fost mai mare cu un milion. Nu stiu inca cifra oficiala referitoare la Romania, dar am dubii ca se apropie de 9 milioane! Cati vizitatori va fi avut Iasul nu cred ca se stie, dar aproape sigur acestia vor fi cu atit mai putini cu cat ne vom bate joc de putinul patrimoniu istorico-cultural ramas, inlocuindu-l ori sufocandu-l cu bildinguri de beton, metal, sticla, pe care le poti gasi peste tot in lume, inclusiv in orase construite in jungla!

Reporter: De ce ati ramas la Iasi?
L.A.: Buna intrebare! Din masochism? Din prostie? Din comoditate? Probabil, din toate aceste motive, poate si din altele care nu-mi trec prin minte. Poate pentru ca n-am nascut si am trait primii ani la tara, aveam putin peste opt ani cind am venit in Iasi, si imi place sa traiesc intr-o localitate care nu e chiar un oras, ci un fel de sat foarte mare! Nu, chiar nu stiu, pentru ca motive rationale nu prea exista. Ceea ce stiu este doar ca, daca va fi vreodata sa plec din Iasi, nu voi pleca in niciun oras din Romania, ci intr-unul de aiurea, fie ca va fi Cracovia, fie Viena, fie unul din insula Creta. Daca ma decid sa-mi sfirsesc viata in Romania, atunci tot la Iasi va fi!

DESPRE POEZIE

"Cand eram copil, scriam romane cu partizani"

Reporter: Ce va place sa scrieti cel mai mult?
L.A.
: Cel mai mult mi-a placut sa scriu poezie, pentru ca n-am facut-o decat din pura placere, cand "ma apuca". In ultima vreme, dupa relativul succes pe care l-am avut cu cele doua mici volume de povestiri, sunt tot mai decis sa trec la proza, probabil insa la romane, la naratiuni de mari proportii. In fond, cand eram copil, scriam romane cu partizani, ca rulau multe filme sovietice, ori cu cowboys, ca reincepusera sa ruleze westernurile cu John Wayne, asa ca probabil simt nevoia sa inchid cercul. Si, probabil, simt nevoia sa scriu cu efort si literatura, nu doar eseistica si carti "de meserie".

Reporter: Ati vrut sa luati urmele cuiva, ati avut un model?
L.A.: Am avut mai multe! Daca e sa ma gandesc la cele literare, Mallarm urmat de Renthar, in poezie, marii rusi, Henry Miller, Borges, Kundera, in proza. Iar ca un model de viata, cred ca mi-a placut mereu Gandhi. Dar am avut si o multime de modele, poate mai mici, poate episodice, toate insa cu un efect daca nu modelator, atunci catalitic. Cum si contra-modelele te ajuta, stimulandu-ti capacitatea de distantare, de riposta.

Reporter: Ce il multumeste pe un scriitor?
L.A.:  N-as putea vorbi in general, dar daca "un scriitor" sunt eu, imi place foarte mult cand scriu si cand simt ca merge. Ma satisface si cand sunt inteles. Nu laudat, ca mi s-a intimplat de multe ori sa fiu laudat si sa-mi dau seama ca se intimpla din amicitie, dintr-o neintelegere ori din greseala! Iata, de pilda, la "Literatura, ce poveste!", am avut belsug de cronici si recenzii favorabile, insa numai doi, poate trei exegeti au prins miza cartii, care era mai degraba una teologica decat una pur literara. Imi mai place cand sunt citit de cei din afara mediului literat. Iata, de pilda, daca editiile pe hartie la "Despre dragoste" si "Check Point Charlie" au numarat circa 2000 de exemplare, cele online, de pe Liternet, au fost descarcate de peste 30.000 de ori, prima, si de circa 25.000 a doua, ceea ce semnifica limpede o iesire din cercul, cam stramt, al literatilor.

Reporter: Interesul pentru citit scade pe zi ce trece datorita evolutiei tehnologiei. Se stinge literatura?
L.A.: Nu, literatura nu se stinge, va dura cit dureaza omul, pentru ca omul este un animal care povesteste si care asculta sau citeste povesti. Tehnologia nu distruge literatura, ii poate schimba suportul. Dar ce conteaza? Inainte de hartia celulozica, s-a scris pe pietre, papirus, piele de vitel, pergament etc. Probabil, se va scrie tot mai mult in pixeli, dar ce conteaza? Eu deja scriu si citesc amestecat, si pe hartie, si in cyberspatiu!

Reporter: Aceasta evolutie a tehnologiei a influentat cu ceva felul dumneavoastra de a scrie? Va folositi mai usor de calculator decat de masina de scris sau chiar de scrisul la mana?
L.A.: Calculatorul a fost o experienta amanata, dar foarte spectaculoasa! Pana in 2000, am opus o rezistenta indaratnica si prosteasca acestui excelent mijloc tehnologic! De mana, in afara de poezii, pe care mereu le-am scris asa, nu mai scriam din clasa a X-a, cand am primit cadou de ziua mea prima masina de scris. Pana in 2000, am mai avut doua, trecand de la cele mecanice la cea electrica. Toate trei sunt inca la mine in camera, desi nu mai scriu la ele de peste opt ani. Acum, ma intreb cum naiba am putut scrie atata vreme fara sa folosesc computerul! Celor care spun ca scrisul la computer te priveaza de manuscris, de versiunile modificate mereu ale aceleasi scrieri, le pot da vestea ca sunt in eroare. Cu doua comenzi, copy si paste, poti pastra cate versiuni intermediare ai chef. Eu nu fac asta, preferand sa pastrez versiunile definitive, dar daca as vrea neaparat, as putea s-o fac, nu? Da, ma simt bine cu computerul! Cel de acasa, de birou, se cheama in continuare Nichita, desi probabil  nu mai exista nimic in el din configuratia initiala! Interesant, este si nu mai este acelasi! Pentru ca am ajuns sa calatoresc mult, de vreo doi ani mi-am luat si un computer portabil, sa nu cad in pana pe undeva! Nu. Nu-mi mai pot imagina nici viata, nu doar scrisul, fara computer, fara internet, fara cyberspatiu! De altfel, nici n-as fi putut scrie "Literatura, ce poveste!", al carui subtitlu este "Un diptic si citeva linkuri in reteaua literaturii" daca nu as fi avut aceasta experienta.

Reporter: Se poate trai doar din scris?
L.A.: Se poate trai din scris, dar nu din literatura! Eu, de pilda, imi asigur o parte a confortului material scriind si in ziare, articole. Cartarescu a facut niste bani, dar nu din cartile sale adevarate, ci cu acea concesie facuta prostului gust comun care se cheama "De ce iubim femeile", o carte, cum se spunea pe vremuri, "pentru coafeze"! Desi formula e proasta, am intalnit coafeze cu mult bun gust literar! Probabil cativa autori vorbesc de literatura nu de Sandra Brown, Danielle Steel ori Dan Brown, in toata lumea au putut ori pot trai din literatura, inclusiv din ecranizarile cartilor lor, dar, repet, foarte putini. Daca ajungi sa iei Premiul Nobel ori alt mare premiu literar, poti incepe sa traiesti din literatura, dar pana atunci tragi din greu!

"LIVIU ANTONESEI, SCRIITOR"

"Ma recomand cu prenume si nume, deci Liviu Antonesei"

Reporter: Ce sunteti de fapt?
L.A.: Cred ca sunt scriitor! Chiar si celelalte calitati pe care le amintiti si care imi sunt legitim atribuite sunt legate intr-un fel sau altul de aceasta calitate, de faptul de a scrie.

Reporter: Cand participati la un eveniment cum va recomandati?
L.A.: De obicei, ma recomand cu prenume si nume, deci Liviu Antonesei. In general, e suficient. Daca observ vreo nedumerire pe chipul vreunui interlocutor, adaug "scriitor", ori repet prenumele si numele punand "scriitorul" in fata.

Reporter: Ar mai trebui sa completam cu ceva meseriile dumneavoastra? Spre exemplu, politician?
L.A.: Nu, politician nu sunt. A fost un episod tranzitoriu. Sigur, am facut politica in ilegalitate, in opozitie si la putere, deci in toate formele sale posibile, dar nu am facut-o pentru ca voiam sa fac asta, ci din disperare, dintr-o asumare gresita a unei misiuni, din obligatie, din pricina presiunii mediului etc. Acum, interesul meu pentru politica este unul de observator si comentator. In ce priveste politica activa, am decis sa ma abtin pana si de la exercitarea dreptului de vot, cel putin aici, cel putin in aceasta viata.

Tamara Proca

Nota obtinuta:
10 (6 voturi)
2001 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Vineri, 07 Ianuarie 2011

Etichete pentru acest articol:

interviuri, reporteri, liviu antonesei, scriitori



S-ar putea sa va intereseze si:

Necesitatea primordiala a artei autentice este existenta idealului. Daca poetul insusi [..]
citeste si comenteaza
“Tulburarea din spectrul autist ca orice alta afectiune se manifesta la diferite [..]
citeste si comenteaza
Iubeste formele frumoase si considera ca nimic din jurul ei nu e lipsit de frumusete. [..]
citeste si comenteaza
Ne-am cunoscut la un curs despre nutritie, e vesela, prietenoasa, dar cand isi aminteste [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Cadouri ieftine pentru copii? Cumparati o cutie de creioane colorate si printati aceste planse de [..]
citeste si comenteaza
Timp de preparare: 15 min Numar de portii: 24 de portii [..]
citeste si comenteaza
Catalog imagini rochii elegante, romantice, sexy, deosebite. Sunt la moda in 2012! Rochii de [..]
citeste si comenteaza
Fie ca mergem prin oras, fie ca alergam prin parc sau topaim in sala de aerobic minute in sir, cu [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate