Atleti prin viata
Alergam, alergam, alergam, doar traim in secolul vitezei si trebuie sa tinem pasul cu ritmul ametitor al vietii actuale. Sclavi ai timpului, mereu cu ochii pe ceas, ajutati doar de sfertul academic, gonim permanent spre serviciu, spre scoala, spre casa, spre cumparaturi, spre infinit. Suntem cu totii concurenti pe pista de alergare a existentei noastre tumultuoase, suntem atleti mereu participanti la Olimpiada extenuanta,dar minunata a vietii.
Imediat ce aterizam pe planeta noastra draga, suntem inscrisi automat in cursa cu obstacole. Nu ai cum sa refuzi sau sa eviti si, oricum, ce-ar fi viata fara piedici? Plictiseala curata… Desi competitia cu obstacole este cea mai raspandita, nu suntem niciodata suficient de bine pregatiti, mereu apare o noua piedica mai mare sau mai fioroasa decat precedenta si atunci toate antrenamentele anterioare devin inutile, trebuie sa-ti reinnoiesti permanent tehnicile de lupta sau sa te reinventezi continuu. Totul pentru a ajunge la linia de sosire, de preferat nesifonat.
Sa amintim si de aruncarea cu sulita - eficienta pentru fixarea urmatorului obiectiv - next level: tinta trebuie atent studiata pentru a avea sanse de reusita,la fel si traseul ce trebuie urmat. Totul se obtine cu truda si sudoare, doar asa ne-au invatat parintii crescuti in - stiti voi ce perioada.
Veti spune ca pustii de azi ne cam dau peste nas la capitolul truda si sudoare, dar sa-i lasam sa copilareasca. Deocamdata ei sunt pe pista de alergare libera, fara vreun tel bine definit. Doar antrenament pe banii parintilor.
Si iata ca ajungem in pragul maturitatii si ne angajam in cursa de maraton, cea mai lunga si mai extenuanta proba. La finalul acesteia suntem epuizati si plini de riduri, dar, daca ne numaram printre norocosi, ne declaram satisfacuti de prestatia noastra pe parcursul competitiei. Daca am castigat si premiul vizat, ce ne mai putem dori?!
Totusi, stimabili atleti, din cand in cand este de preferat sa faceti cunostinta si cu aruncarea greutatii de pe umeri; cand termenul relaxare va face ochi dulci, nu trebuie sa-i rezistati !
In concluzie, dragi campioni la alergare pe drumurile intortocheate ale vietii, orice cursa sau competitie are si un final, dar nu va panicati: maine este o noua zi si, desigur, avem rezervat un alt traseu inedit. Niciodata nu iesim la pensie. Suntem alergatori pe viata.
In incheiere, mai am timp doar pentru un indemn intelept al lui Benjamin Franklin: Iubesti viata? Atunci nu risipi ca un nesabuit timpul, caci din timp este facuta viata!
|
|
Un articol de: Alina Anghel
Postat de: Redactor-Colaborator Miercuri, 24 Octombrie 2012
atleti, sfaturi in viata, sfaturi psiholog
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Microcritica - drumul catre indoiala de sine si slabirea increderii in propria persoana
- Ce gatesti pentru copii cand nu stiu ce vor sa manance: preparate acceptate de toata lumea
- Beneficiile utilizarii stickului de protectie solara pentru o piele sanatoasa
- Vitamine esentiale pentru intarirea imunitatii slabite
- 10 sfaturi pentru igiena corecta a accesoriilor pentru hrana bebelusului
